Schimbările politice din Transnistria şi Moldova, dar şi o deschidere a politicenilor de ambele părţi ale Nistrului spre dialog, precum și întâlnirea în formatul “5+2” ce a avut loc la Viena au readus Transnistria în vizorul presei naţionale şi internaţionale. În aprilie curent, potrivit unui comunicat Itar-Tass, absolvenţii din Transnistria urmau să primească diplome de studii de tip rusesc. Agenția cita spuselor noului reprezentant special al președintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria, Dmitri Rogozin. El a declarat că acest lucru ar fi posibil prin semnarea acordului de colaborare între universitatea de la Voronej și universitatea din Transnistria. Cum şi când se va realiza acest lucru nu se ştie, cert este faptul că diplomele eliberate de universităţile din stânga Nistrului nu sunt recunoscute.

De ce absolvenții transnistreni aleg Chişinăul

„Diploma obţinută în Moldova este recunoscută în toată lumea, deoarece sistemul de învăţământ este conform procesului de la Bologna. Scopul sistemului dat este de a acumula un anumit număr de „credite” (de obicei pe an sunt 60 de credite). Şi dacă studentul doreşte să se transfere la altă instituţie universitară din altă ţară, el prezintă documentul emis de către instituţia precedentă, în care este indicat numărul de credite acumulate. Reieşind din acestea, este înscris la noua universitate la specialitatea corespunzătoare”, ne spune Tudor Rotari, un student originar din stânga Nistrului, care învaţă la ULIM. El spune că bursa pe care o primeşte aici este de 3 ori mai mare decât cea din Transnistria, deşi câteodată nu-i ajung bani pentru cheltuielile zilnice.

Veaceslav Popescu, adjunctul Ministrului Educaţiei în perioada 2007 – 2012 din regiunea Transnistreană, spune că sistemul de credite despre care povesteşte Tudor nu poate fi aplicat în Transnistria. Aceasta, cel puţin din cauza că regiunea separatistă transnistreană este un stat nerecunoscut pe plan mondial.

De asemenea, în perioada cât s-a aflat în funcţia de viceministru, Popescu nu-şi aminteşte ca nerecunoscutul Minister al Educaţiei din regiune să fi cooperat cu autorităţile Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Lucru confirmat şi de către reprezentanta Ministerului Educaţiei din Chişinău, Nadejda Velişco. În acelaşi timp, ambii sunt convinşi că o colaborare între Moldova şi regiunea transnistreană ar putea aduce noi posibilităţi în domeniul învăţământului, mai ales pentru studenții de pe malul stâng.

„De ce n-am ales să învăţ la Tiraspol? După mine, în Chişinău sunt mai multe perspective decât la noi”, spune Cristina Rijenco, absolventa şcolii din Dnestrovsk, care acum trei ani a ales să devină studentă la Academia de Studii Economice din Moldova, facultatea Tursim și Servicii Hoteliere. În plus, facultatea pe care a ales-o ea nici nu există în Universitataea de Stat din Tiraspol.

Nadejda Velişco, șefa Direcţiei Învăţământ Superior al Ministerului Educaţiei, punctează: de fapt, aceşti absolvenţi au o serie de facilităţi atunci când se înmatriculează în capitală. Spre deosebire de colegii lor, ei au dreptul privilegiat de a se înmatricula după 11 clase, în baza atestatelor de şcolă medie. Iar după un an de studii suplimentar, pot lua diploma de bacalaureat.

Bursele sunt aceleaşi ca şi pentru cetăţenii Republicii Moldova, fiind acordate în bază de performanţă academică. În afară de burse, studenții beneficiază de cazare în cămine. Pentru anul curent au fost înmatriculaţi la locuri cu finanţare bugetară circa 180 absolvenţi ai şcolilor din Transnistria, iar alți 60 au fost înmatriculaţi la locuri cu taxă. Statutul abbsolvenților transnistreni care dau admiterea la universitățile din Chişinău sau din alte regiuni ale Moldovei este unul special, anul acesta oferindu-se 475 de locuri cu finanţare bugetară.

Cât costă să înveţi în Tiraspol față de Chişinău

Conform datelor oferite Universitatea de Stat din Tiraspol, anul acesta 3740 de absolvenţi au depus cereri pentru admitere, din care mai mult de 1600 au fost înscrişi la universitate. În prezent, peste 70% din elevii înscrişi învaţă la buget. 

Ce ţine de costul unui an de studiu, la Universitatea din Tiraspol suma nu este mai mare de 8.166 de ruble (echivalentul a 8973 de lei), dar bursa studenţilor la buget constitue 146-238 de ruble (cca 160-260 lei), plus indemnizaţia pentru diverse activităţi ştiinţifice şi culturale din universitate.

La modul practic, contractul la facultatea de drept in Tiraspol costă aproximativ 8.000 de ruble, echivalentul a 9.000 de lei, pe când la Chişinău acesta variază între 9.500-10.000 lei, cu doar o mie mai mult. Această diferență mică îi motivează pe studenți să alegă o altă regiune decât Transnistria, diferența de preț fiind compensată din plin de faptul că la absolvire, au o diplomă recunoscută internaţional.

Unii din ei însă rămân să facă studiile la Tiraspol, cu riscul ca diploma lor să fie nerecunoscută. „Când eram în clasa a 11-a, pentru mine s-a pus problema alegerii instituţiei la care să învăţ mai departe. Am avut oportunitatea de a merge la studii în Rusia, dar am rămas aici din mai multe motive. Lipsa banilor, dar şi dorinţa de a locui în Transnistria mi-au determinat alegerea”, povestește Maxim Apostol, student la Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Matematică şi Fizică. 

Însă dincolo de motivația financiară, problema care se pune este mai profundă și de natură socială: „La şcoală mai mulţi prietenii îmi ziceau: „De ce să nu obţii studiile în Rusia / Moldova / Ucraina, şi apoi să revii în Transnistria?” Oameni buni, nu vă minţiţi pe voi înşivă! Cei mai mulţi nu vor mai dori să se întoarcă înapoi, pentru că pe parcursul anilor de formare ei îşi schimbă viziunile şi poate chiar şi valorile de viaţă. Leagă noi prietenii, se obişnuiesc cu noul oraş, după studii trec cu traiul acolo, aşa că nu se mai întorc”, explică Maxim. 

„Oportunităţi de a te înscrie în universităţile altor oraşe a fost o mulţime”, adaugă Ekaterina Kuzmina, elevă a Universităţii din Tiraspol. „Dar m-am decis să mă înscriu la Universitatea din Tiraspol pentru că ştiu că aici există un nivel bun de instruire şi mai puţină corupţie. Totuşi, unica problemă pe care o văd acum este lipsa locurilor de muncă. E greu să te angajezi fără a avea „legături” şi un salariu decent. Mă gândesc să plec peste hotare pentru a câştiga ceva bani şi a începe propria afacere”, meditează Ekaterina. „Aici, în Transnistria.”

 

Anna Pavlenco, Stella Jemna

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Fortificarea capacităţilor mass-media transnistrene de a reflecta subiecte social-economice”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Conţinutul articolului este responsabilitatea autorilor şi nu reflectă în mod necesar viziunea finanţatorului.

 

Distribuie articolul: