Are la activ o facultate de bussines și administrare, o diplomă de licență obținută la București și un curs de Actorie făcut tot peste Prut, însă ceva nu era de-ajuns pentru a se simți împlinită – un pic de muzică. Tatiana Heghea își urmează ferm pasiunea copilăriei, se școlește zilnic și e sigură că drumul ei, de aici încolo, este frumos de lung. Tatiana, ce trebuie să știe lumea în primul rând despre tine?
Instruirea pe care am obținut-o până acum mă face să mă simt împlinită, dar pasiunea mea rămâne muzica. Locul în care mă regăsesc și unde simt că prind aripi și pot lăsa emoțiile să zboare, să surprindă și să decoleze spre zări albastre. Mă pasionează notele muzicale, respir prin ele și nu voi renunța niciodată la acorduri. Ambtiția mea s-a materializat prin faptul că din acest an sunt studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice. Este vocația mea și de aici cred că trebuia să încep. Am susținerea oamenilor dragi de lângă mine și asta m-a impulsionat și mai mult să merg pe drumul deloc ușor, al muzicii, al nopților nedormite și al trăirilor interioare intense.

Cânți de mică, de ce te-ai oprit la estradă, la muzica ușoară? Mai abordezi și alte genuri?
Nu-mi amintesc să fi făcut și altceva decât să fredonez prin casă cântecele pe care le alegeam cu grijă din repertoriul altor artiști. Le auzeam la tv sau la radio, le notam într-un caiet special și le învățam. Păstrez și azi acel caiet, el a devenit pentru mine punct de pornire în acest demers muzical, care m-a prins cu tot sufletul. Asortam textul pe care îl scriam unor imagini, aranjam și poziționam textul cu grijă. Altfel spus, tipăream zilnic o culegere de melodii care au devenit între timp șlagăre și pe care, acum o răsfoiesc cu nostalgie.

Îmi place și muzica populară, are specificul ei, valoarea și frumusețea pe care nu o va putea răpi nimeni niciodată. Însă muzica ușoară e locul în care mă regăsesc. Cu diapazonul meu de mezzo-soprană, în muzica ușoară mă exprim ușor și natural. Mă bucur că pot combina frumos arta teatrală și sentimentală.

Ce aduce nou Tatiana Heghea în muzica autohtonă?
Sunt omul care aduce în muzică partea ei de suflet. Cine are ureche muzicală poate desprinde asta, cine are suflet poate înțelege sentimentele mele. Muzica este puntea mea de legătură cu publicul. Îmi place să văd oameni fericiți și plini de viață, care te ascultă cu toată inima, îți zâmbesc sincer și te lasă să intri în lumea lor.

Ce ne aduci nou în perioada imediat următoare?
Piesele mele vin să spună ceva despre oameni, nu neapărat despre mine, vin să vindece pe cineva rănit în dragoste. Vreau să fac pași mici, dar siguri și să-mi câștig singură poziția meritată. Pe piața muzicală de la noi sunt tot felul de „artiști” apăruți peste noapte, care cu 1000 de euro îi fac piesă și o introduc în topuri la radio și tv. Din păcate, multe sunt chiciuri care dispar peste câteva luni. Știu sigur ce îmi doresc și am ambiția să vin cu ceva calitativ. Sunt în pregătiri pentru un nou videoclip, pe care îl filmez și a cărui apariție vă va surprinde. Și poate încă o piesă nouă.

Ai colaborat cu Yan Raiburg, de ce anume acest compozitor, ori publicul țintă al pieselor sale este omul de rând, poate chiar trecut bine de vârsta ta?
Eu nu aleg publicul, aș preferă ca el să mă aleagă. Regretatul Grigore Vieru spunea: “Nu există mame urâte, tinere, frumoase sau bătrâne, există unicul și sfântul cuvânt de mamă”. Eu mi-aș permite să parafrazez aceeași idee cu referire la Măria sa publicul. Noi toți suntem la fel, ne diferențiază un singur lucru, sufletul și emoțiile. Melodiile domnului Ian Raiburg, au cunoscut un succes genial atât în țară, cât și peste hotare. Mai colaborez și cu Oleg Baraliuc, Iurie Badicu, Viorel Tigănaș și Vlad Mircos.

De fapt ai anumite criterii atunci când alegi o piesă pentru a o cânta?
Este procesul cel mai intrigant și interesant. Pentru mine contează ca melodia să aibă mesaj –
clar și cu sens. Mizez pe texte frumoase, bogate și pline. Melodicitatea lor le face memorabile. Aceasta e cheia în care gândesc piesele pe care vreau să le cânt.

 

Ce genuri și ce interpreți îți plac în general?
Pentru mine Lara Fabian, Patricia Kass, Edith Piaf, Celine Dion sunt nume de referință. În aceleași registru le încadrez și pe Mădălina Manole, Laura Stoica, Loredana Groza – voci puternice care transmit multă atitudine. Am ascultat și multă muzică rusească, nu putem nega influența și calitatea ei. Cel mai des ascultam Irina Alegrova sau Alla Pugaceova.

 

Cu cine ți-ai dori să faci un duet?
Într-un duet trebuie să existe acea chimie între cei doi artiști, să poată reda farmec și viață unei emoții. Sper să pot face un duet frumos cu cineva, nu neapărta cu o vedetă internațională. Avem voci bune și aici, unele chiar cred că vor ajunge foarte departe.

 

Cum alegi ținutele cu care ieși pe scenă, te ajută cineva?
Janna Berezovskaia este cea care are grija de aparițiile mele la evenimentele mai deosebite. Anul acesta am avut o colaborare frumoasă pentru Eurovision cu Ana Artiuhova. Dar în general, îmi aleg ținutele singură, pun accent pe culoare și pe faptul că mă simt bine într-o haină – asta e tot ce contează.

 

Cât de aproape îți este meseria de prezentator, moderator de evenimente?
E una grea… nu e atât de simplu să primești o avalanșă de emoții din partea multora, prezenți la un eveniment. Dar feedback-ul lor e foarte important. Publicul cere mereu multă coerență și un limbaj adecvat, nu iartă greșelile de exprimare și nici cele de pronunție și, cel mai important, meseria asta vrea să vadă oameni care au conținut pe discurs.

 

Se câștigă din muzică în Republica Moldova?
Dacă muncești și aduci un produs calitativ, da! Din păcate, în Moldova artiștii nu se bucură de cea mai mare remunerare: salariile sunt mizerabile, iar interpreții trăiesc doar din petreceri și rareori din apariții muzicale. Încă mai trebuie să motivăm oamenii să vină într-o sală de teatru sau de spectacol, mai sunt sate în țara asta unde oamenii n-au mers niciodată la un spectacol sau la un film. Crește o generație care e absorbită de tehnologiile informaționale, trăiește pe Facebook și socializează tot mai puțin.

Ce tabieturi, pasiuni și principii de viață ai?
Călătoriile și fotografia sunt marea mea pasiune. Am văzut Parisul în urma unui concurs de cântec francez pe care l-am câștigat. Am vizitat deja 15 țări și din fiecare mi-am adus clopoței. Îi colecționez și sunt mândră de ce am adunat. Principiile mele de viață sunt cele pe care le-am moștenit din familie: să fiu un om corect, cu bun simț și onest. Pentru mine, familia este locul în care primesc energizantul pentru a începe o nouă zi.

Unde și cum te vezi peste 10 ani?
Îmi doresc o carieră frumoasă pe plan muzical, o familie trainică, copii mulți și o viață liniștită. Am prieteni mulți și un om drag lângă mine care mă susține necondiționat – asta e cel mai important. Vreau să vedem împreună încă multe apusuri.

Foto: Ellene Mocrii 

Distribuie articolul: