Parcă mai ieri împărtășeam noutatea despre faptul că Sore Mihalache a devenit în premieră mămică. Ieri s-a împlinit exact jumătate de an de când i-a dăruit avocatului Mircea Julean o fetiță, interpreta a vorbit despre ce înseamnă pentru ea provocarea unui copil.

Artista a vorbit, înt-o postare făcută pe blog, despre toate succesele „domnișoarei bebelușe”. Aflați că deși are jumătate de an, fetița interpretei vrea să o rupă la mers, are un apetit remarcabil și se înțelege de minune cu adorabilul câine de companie al familiei – Dot – un cățel de rasă Cavalier Kings Charles.

Vedeta a trădat că apelează la serviciile unei bone și a împărtășit și o poză recentă a familiei, realizată la botezul micuței Erin. Nu încape îndoială că fata e copia tatălui său.

„Am spus mereu că timpul trece mult prea repede și că nu îmi place să pierd vremea aiurea. Că sunt un om calculat, organizat, un pic control freak și că îmi place să știu că fructific la maxim orice clipă pentru ca, la final, să mă uit în urmă și să văd că I made a difference.

Dar cum facem cu faptul că deja s-au făcut șase luni de când Erin a venit pe lume? Șase luni! Jumătate de an!!! Știu că sunt un pic exagerată că mă minunez atât, însă serios vă spun, pentru mine este de necrezut că fata mea are șase luni (bine, încă nu îmi vine să cred că am un copil :)) ).

Și pentru că a devenit o domnișoara bebelușă deja, țin să vă spun că totul se desfășoară conform graficului, că unele lucruri chiar înaintea vârstei, am putea spune. Deja papă mâncare, nu este deloc mofturoasă, ba mai mult, îi plac toate fructele și legumele, chiar și carnea. Stăm deja în funduleț, mai-mai că o încearcă mersul, căci tare mult rade atunci când o ridicăm să îi arătăm că mai există o etapă prin care va urma să treacă.

Ce să mai, cântarul arată deja 7.8 kg, ceea ce mă face să cred că am un copil bine făcut :-). Prietenia cu Dot, cățelul nostru, este în floare, se iubesc și se înțeleg, el dă dovadă de răbdare, pentru că Erin a ajuns la vârsta în care apucă orice prinde cu mâinile și efectiv, nu mai dă drumul. Asta se întâmplă și cu urechile lui Dot, lăbuțele, uneori chiar și limba. Iar eu, Mircea sau bona, suntem lângă ea să îi spălăm mâinile (aproape) de fiecare dată.

Foto: Arhiva Personală

Distribuie articolul: