Visul de a ajunge la Paris, dar şi dezamăgirile cu care s-a confruntat după absolvirea unei facultăţi de litere la Bălţi au determinat-o să înfrunte obstacolele predestinate unui străin într-o ţară străină. Elena Bespalco-Keo este Preşedinta Institutului de Cultură şi Artă al Moldovei la Paris, iar cel mai recent proiect al său le oferă copiilor emigranților moldoveni șansa să studieze limba română. 

Dragostea pentru limba franceză îşi are rădăcinile localizate în copilărie, undeva prin clasele primare. Abia începuse să înveţe franceza, însă deja își imagina cum arată Sena şi cunoştea denumirile străzilor din Paris. La 22 de ani, visul Elenei Bespalco-Keo a devenit realitate.

Dezamăgirile te ambiţionează să lupţi pentru visul tău
După ce a absolvit facultatea de litere a muncit timp de un an la o școală de limbi străine. N-a rămas satisfăcut şi-atunci a decis să plece printr-un program la facultate la Paris. Îşi aminteşte cât de greu i-a fost la început. „Nu m-a ajutat nimeni. M-am informat eu însămi şi prin intermediul internetului m-am înregistrat la programul de admitere la facultatea de drept. Din primul an, n-am fost admisă, dar n-am renunţaţ şi în anul următor am fost acceptată”, îşi aminteşte Elena.

Pentru tânăra de 22 de ani, venită la Paris ca să studieze dreptul, lucrurile nu stăteau deloc simplu: „Studiile erau foarte costisitoare, contractul era peste 2 mii de euro pe an şi nu puteai să ai o bursă pentru că erai la contract. Eu am obţinut o bursă de 300 de euro într-un an participând la un concurs. Am muncit foarte mult şi cred că atunci când avem un scop bine definit, trebuie să mergem până la capăt”, spune Elena Bespalco-Keo.

De atunci au trecut mai bine de 9 ani şi în această perioadă s-a ambiţionat să facă şi masterul – în litere şi în drept. Două domenii total diferite, dar de care a fost mereu interesată. Și, trebuie să spunem, interesată într-atât, încât a reușit performanța să întreacă și colegii ei francezi:
„Am terminat masterul cu media 18, 9. Dacă transformăm în notele noastre atunci e nota 9,45 – ceea ce a fost un record pentru facultatea mea, care n-avusese aşa medie timp de 5 ani”, povestește Elena.

„La Paris ducem lipsă de comunicare în limba română”
Astăzi, Elena Bespalco-Keo este implicată în toate evenimentele organizate pentru moldovenii stabiliţi la Paris. Aceasta, nu doar pentru că este preşedintele Institutului de Cultură şi Artă, dar şi pentru că mai este şi directorul executiv al Asociaţiei „Pro-Diaspora France”.

Aceasta din urmă e o asociaţie obştească care anul acesta a câştigat un proiect în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) care i-a finanţat pentru deschiderea unui centru pentru cetăţenii RM aflaţi la Paris.
„Deschiderea a avut loc pe 1 octombrie 2011. Centrul are ca obiectiv promovarea culturii naţionale şi cel mai important e faptul că copii pot studia limba română, pentru că noi plecăm peste hotare şi copii noştri în şcoli învaţă în limba franceză şi uită limba maternă. Acelaşi lucru e valabil şi pentru maturi, doar că pentru ei oferim cursuri de limba franceză pentru a-i încadra mult mai repede în societatea franceză”, explică Elena.

În cadrul Asociaţiei „Pro-Diaspora France”, Elena şi-a propus să organizeze diverse activităţi şi sărbători cu specific naţional. Astfel, se simte mai aproape de Moldova, de limba română şi de tradiţiile noastre. Prin organizarea acestor activităţi, Elena spune că asociaţia îşi propune să-i ţină mai aproape şi la curent cu evoluțiile din țară şi pe tânăra generaţie stabilită la Paris.

„Peste hotare ducem lipsă de comunicare. Personal mulţi ani n-am fost acasă, în Moldova – chiar dacă aveam acte, nu puteam să mă deplasez. În toţi aceşti ani îmi era dor să aud vorbindu-se în limba română, de a mă plimba pe Aleea Clasicilor, visam să revin acasă… Pentru mine, aceşti ani au fost ca într-o închisoare, de parcă aş fi fost în azil, undeva”, mărturisește ea.

„Simţind pe propria piele lipsa de comunicare, mi-am zis că trebuie să facem ceva ca să creăm un mediu de comunicare pentru moldovenii aflaţi la Paris. Mi-am zis că voi fonda un institut unde ar fi posibil copiii să înveţe în română. Datorită proiectului Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie dispunem de o bibliotecă foarte mare. Tot datorită acestei colaborări dispunem şi de un centru de formare şi informare pentru moldoveni”, relatează entuziasmată Elena.

„Ne dorim să avem şi asistenţă juridică, pentru că atunci când te afli pe teritoriul francez nu ai posibilitatea să plăteşti 3000 de euro pentru serviciile unui avocat, mai ales când ai probleme cu viza”, adaugă ea.

„Societatea şi tinerii din Moldova n-au scopuri”
Privind înapoi la studiile sale și efortul pe care l-a depus pentru a ajunge aici, Elena nu poate să nu remarce diferența de mentalitate a tinerilor moldoveni, când vine vorba de educație:
„Noi avem nevoie de studenţi care conştientizează că merg la studii şi nu merg la profesor ca să-i dea 50 de euro. Tinerii noştri nu au un scop în viaţă; tocmai de asta niciodată nu vom avea specialişti competenţi în toate domeniile. În Franţa nimeni nu te şantajează şi nu-ţi spune că trebuie să înveţi”, spune Elena.

Ca argument pentru nevoia schimbării stării de fapt a lucrurilor, ea aduce cel mai simplu exemplu, și anume diferenţa de vârstă la care absolveşte un tânăr facultatea. „În Franţa abia la 25-27 de ani faci facultatea. Nimeni la ei nu face facultate la 19 ani, aşa cum e la noi. Cei care auzeau că la 22 de ani deja sunt absolventa unei facultăţi se mirau, pentru că tineretul francez dă bacalaureatul şi apoi merge la un colegiu şi nu la facultate.Tocmai de asta la noi lumea e îmbibată de studii, dar de fapt, piaţa muncii nu are nevoie de cunoştinţele pe care ni le oferă însuşi statul. Ar trebui o reformă în sistemul de învăţământ”, crede Elena Bespalco-Keo.

Dorul şi dragostea-n vers
Faptul că e de origine rusă n-o împiedică să se regăsească „acasă” în limba română și Republica Moldova. De la vârsta de 10 ani a locuit în Moldova, iar în cărţile sale, dorul de casă este dorul de Moldova.
În aprilie 2011 şi-a lansat 2 cărţi de versuri în limba rusă. Anul acesta urmează să lanseze alte cărţi în română. Versurile şi proza au tema migraţiei. „E o temă actuală şi sper ca cititorii să înţeleagă ce înseamnă să fii emigrant şi imigrant”. Şi-ar dori să lanseze şi cărţi în limba franceză, însă la acest capitol mai e de lucru, ne-a destăinuit scriitoarea.

„Îmi e mai bine acolo unde sunt acum: fie la Paris, fie la Chişinău…”
„Îmi e dor foarte mult de Moldova şi de fiecare dată când ajung în Moldova, stau 3 săptămâni şi deja îmi e dor de Paris. Când sunt la Paris, stau 3 luni şi îmi e dor de Moldova. Adesea nu-nţeleg unde îmi este mai bine şi mi-am zis că îmi e bine acolo unde sunt la moment. Se spune că oraşul meu de suflet este acolo unde m-am născut. Dar eu am zis că nu oraş, dar Moldova mea e de suflet, o ador şi-o visez câteodată”, spune Elena.

Când vorbește de casă, recunoaşte că în prezent o interesează destul de mult politica şi că urmăreşte cu atenţie evenimentele de la Chişinău. Printre altele, spune că nu este exclus ca peste 2-3 ani să revină în Moldova.
„Aş spune că revin în Moldova foarte des, anul acesta am fost de peste 10 ori. Iar când mă voi decide că voi avea capacitatea şi posibilitate să realizez ceva în folosul acestei societăţi, am să revin definitiv… Deocamdată, sunt fericită alături soţ şi de oamenii dragi, care mă apreciază, la Paris”, încheie Elena Bespalco-Keo.

Distribuie articolul: