Un set de documente de arhivă dezvăluie că în Germania nazistă au existat mai multe “şcoli de mirese” cu scopul de a pregăti partenerele perfecte pentru oamenii lui Adolf Hitler, tinerele femei fiind instruite în mai multe domenii pentru a-şi îndeplini cât mai bine îndatorirea de “susţinătoare ale rasei germanice”, anunţă mediafax.ro care citează dailymail.co. Regulamentul susţinea că tinerele femei urmau să înveţe “să spele, să gătească, să aibă grijă de copii şi să decoreze casa” înainte să ajungă soţiile bărbaţilor de la conducerea taberelor naziste.

Femeile erau instruite şi cu privire la tehnicile de fineţe în societate, fiind învăţate, de exemplu, cum să poarte o conversaţie la o petrecere elegantă, dar şi cu privire la educaţia copiilor, care erau învăţaţi să îl venereze pe Hitler, nu pe Dumnezeu sau pe Iisus Hristos.

Alături de regulamentul descoperit în Arhivele federale au fost găsite certificate marcate cu “Pomul vieţii” german, care erau acordate tinerelor absolvente ale cursurilor de şase săptămâni.

 

Gertrud Scholtz-Klink

Aceste şcoli pentru soţiile naziste au luat naştere în urmă cu 75 de ani sub conducerea lui Gertrud Scholtz-Klink, prima dintre ele fiind înfiinţată pe insula Schwanenwerder, în apropiere de Berlin.

“Aceasta înseamnă participarea la drumul renaşterii poporului nostru”, spunea Gertrud.Şcolile au apărut ca o colaborare între Scholtz-Klink şi comandatul trupelor SS, Heinrich Himmler, care era obsedat de superioritatea Germaniei asupra tuturor raselor şi de necesitatea unei “vieţi puternice de familie care să creeze o naţiune puternică şi pură”.

Himmler a semnat un decret în 1936 prin care le ordona femeilor care voiau să se mărite cu un membru SS să participe la cursurile speciale, unde nu numai că urmau să înveţe să devină “soţii bune”, dar şi să “acumuleze cunoştinţe deosebite despre rasă şi genetică”. Cine nu respecta regulamentul nu primea certificatul de căsătorie.

Documentele de arhivă arată că naziştii considerau femeile, mai presus de orice altceva, maşinării de procreere şi “susţinătoare ale rasei”, în limbajul specific şcolilor.

Gertrud Scholtz-Klink se referea la calitatea de a fi mamă sub ocupaţia naziştilor ca fiind divină. “Aveţi nevoie de noi, depindeţi de noi”, suna un fragment dintr-un discurs pe care aceasta l-a ţinut liderilor de partid în 1935.

“Suntem în ceva bun, participăm la calea renaşterii poporului nostru. Femeile trebuie să fie îngrijitorii spirituali şi reginele secrete ale bărbaţilor noştri, alese de destin pentru această sarcină specială!”Dar doctrina acestor instituţii a început să se clatine pe măsură ce Războiul lăsa din ce în ce mai mulţi morţi printre soldaţii nemţi. Imaginea femeii al cărei ideal era transformarea într-o soţie perfectă de militar nazist şi mamă pentru copilul acestuia a fost treptat înlocuită cu cea a muncitoarei la strung şi a operatoarei de furnal.

Scholtz-Klink a fost cea mai cunoscută figură feminină din nazism din istoria celui de-al Treilea Reich. A urmat cu stricteţe ideologia partidului, interzicând oricărei femei cu sânge de evreu sau de ţigan sau cu orice afecţiune mintală sau diformitate fizică să ia parte la cursurile pentru viitoarele soţii.

Jurământul pe care trebuia să îl depună fiecare dintre candidatele la şcoala SS pentru soţii conţinea următoarele promisiuni:

loialitate faţă de Adolf Hitler, Heinrich Himmler şi superiorii partidului nazist până la moarte;

să se căsătorească în cadrul unei ceremonii neo-păgâne în faţa unui funcţionar de partid şi a unui altar decorat cu rune specifice SS şi frunze de stejar în locul unei biserici, în faţa unui cleric creştin;

să jure să rămână tot timpul “Susţinătoare ale rasei germanice”;

să promită “să devină specialiste în gătit şi gospodărit, cusut, spălat şi călcat; îngrijirea copiilor, alăptat şi decorarea casei”;

să declare că fiecare dintre copii şi toţi la un loc, născuţi în căsnicie, “vor fi crescuţi în concordanţă cu idealurile Partidului Naţional Socialist Muncitoresc German”.

 

Distribuie articolul: