Lenuța Paladuța a fost Mentee de Viață în proiectul „DARE2Change”, inițiat de DARE Social Fashion Show. Deși de profesie este economist, Lenuța e o fire artistică și a păstrat această înclinație pentru poezie încă din copilăria și adolescența sa. Anume ea ne-a sugerat ideea unui proiect cu recitaluri de poezie, iar campania, mai departe, a „curs” parcă de la sine. Admirați-o recitând o poezie cu mult suflet și înțelepciune:

„Șase pui și-o biată mamă” de Vasile Militaru

Mai demult o rândunică
Avea-n cuibu-i șase pui
Și privea la ei sărmana
Că la chipul soarelui.
De cu zori pornea săgeată
Căutând pe deal, pe văi
Harnă pentru puii săi.

Și-n iubirea-i nu odată
S-a culcat ea nemâncată
Dar destul de fericită
Că nu s-a întâmplat nici când
Dintre pui, s-adoarmă vreunul
Ars de sete sau flămând.

Vezi și: Cel mai profund vers dedicat femeii din creația lui Iurie Bădicu (Video)

Un vers pentru un întreg Univers – „Ochii mamei” de Viorica Nagaceschi (Video)

Nici n-a fost mai mândră mamă
Decât ea între rândunici,
Când văzu într-o zi că puii
Se făcuseră voinici!

Și n-a mai avut odihnă
Nici câtă ai clipi sub soare
Până când pe fiecare,
Pui nu l-a-nvățat să zboare.

Dar când toți puteau să plece
Încotro voiau, sub slavă,
Rândunica istovită
A căzut în cuib bolnavă.
Și cu ochii plini de lacrimi,
Țintă-n ochii fiecui,
Zise celor șapte pui:

– Dragii mamei, eu de-aseară,
Simț în inimă un cui.
Aripile rău mă dor
Și nici vorba să mai zbor.

Dumnezeu mi-a dat putere,
Oricât am avut nevoi
Să găsesc întotdeauna ,
Hrană bună pentru voi.

Astăzi, fiindcă sunt bolnavă,
Dragii mei, cum se cuvine
Mari cum v-a făcut măicuță,
Să-ngrijiți și voi de mine.

Și că nimeni dintre pui-mi
Să nu simtă că mi-e rob,
Fiecare să-mi aduceți,
Zilnic numai câte-un bob.

Ale voastre șase boabe,
Milostive mă vor ține
Până când o să vrea cerul,
Iarăși să mă facă bine.

Vezi și: Editorul șef AGORA aduce un elogiu femeii. Un vers pentru EA din creația lui Adrian Păunescu

Reporterul „Mesager” Vadim Cheptănaru elogiază „Făptura mamei” (Video)

Ascultând cuvântul mamii
Au zburat cei șase pui.
Și-au adus vreo șase zile,
Fiecare, bobul lui…

Mai departe, însă puii,
Beți de-al slăvilor înalt
Fiecare având nădejdea,
Că-i va duce celălalt.

N-a mai dus nici unul bobul
Și uitată mucenică,
A murit atunci de foame,
Cea mai bună rândunică.

Și-a rămas apoi povestea
Tristă, nebăgată-n seamă,
Orșicui, ai sta s-o spui,
Că o mamă își hrănește,
Șase, opt sau zece pui.
Însă zece pui adesea,
Toți nu pot hrăni o mamă.