Timp de 20 de ani a predat viora la școala de muzică din Orhei. Acum, Rica Guțan, ia vioara în mâini doar în momentele de reculegere, atunci când vrea să-și adune gândurile. Ar cânta mai mult, dar trebuie să-și gestioneze afacerile. De dimineață și până seara se află fie într-unul din magazinele sale sau la farmacie, să vadă cum merg lucrurile, fie stă în birou și dă telefoane. Mărturisește că angajații ei au devenit parte din familia sa și asta, dupa parerea ei, e cel mai important lucru într-o afacere. Cineva dintre prieteni le-a sugerat să deschidă un magazin alimentar

Acum 19 ani, Rica preda la școala de muzică, iar soțul Boris era șef de studii la școala de spor din oraș. Erau multumiți de viața lor: aveau casă, masă și doi copii. Cineva dintre prieteni le-a sugerat ideea să deschidă un magazin alimentar : „În acea vreme, în orașul nostru, erau doar magazine de stat, noi am fost printre primii care am deschis un magazin particular, aveam ceva economii puse deoparte, soțul a mers de a făcut toată documentația. La început, cumpăratorii nu prea veneau. Erau obișnuiți să meargă să facă cumpărături la stat, nu prea aveau încredere în alte magazine, după care, din curiozitate, au început să vină câte unul-doi cumpăratori. Uite așa, în scurt timp, ne făcusem clientela noastră.”

„Am lucrat trei ani eu, soțul și fiica fără să angajăm personal”

„Micul nostru business nu ne aducea câștiguri extraordinar de mari și, pentru a face și economii am fost nevoiți trei ani de zile să lucrăm eu, soțul și fiica în magazine, neangajând personal. Pentru mine a fost o perioada destul de dificilă. Veneam de la cursuri, treceam să vând la tejghea…”

Filip, fiul lor, era în clasele primare, pe atunci. Rica, spune, în glumă, că el a copilărit printre rafturile magazinului. „Își facea singur temele, eu i le controlam, dar timpul liber și-l petrecea mai mult printre cutiile cu marfă sau admirând produsele de pe rafturi, decât pe terenul de joacă”.

A telefonat din Israel în Moldova, să dea comandă de pâine pentru magazine

Mai târziu s-a concediat de la școala de muzică. Afacerile mergeau bine: și-au mai deschis o farmacie, un alt magazine.

Rica, spune că cel mai important într-o afacere este atitudinea față de personal: „acesta trebuie să devină familia ta! Eu le cunosc famiile celor 13 angajați ai mei, le știu necazurile, sărbătorim împreună toate zilele de naștere ale lor, ale copiilor lor, toate evenimentele importante”.

Chiar și atunci când se află departe de țară, Rica nu uită de afaceri, își amintește cum câțiva ani în urmă, fiind în Israel în vizită la fiica ei, a fost nevoită să telefoneze de acolo în Moldova și să dea comandă de pâine pentru magazine: Ana, fiica mea e farmacistă, acum locuiește cu soțul ei și cu cele două nepoțele ale noastre (Patricia și Paula) în Israel. Când am fost în vizită la ele, soțul m-a asigurat ca aici totul va fi bine și în lipsa mea. Eu, însă, tot la comenzi și facturi mă gândeam. Am telefonat, am înțeles că erau nereguli cu unele comenzi și, a trebuit ca eu să mai telefonez odată, pentru a da comanda de pâine!”

„Doar vioara, câteodată, îmi alintă sufletul”

Chiar dacă e ocupată până peste cap cu afacerile, Rica, uneori, își face timp și să cânte la vioară. „Uneori mi-e dor de Vivaldi, de Mozart…și atunci iau vioara în mână și cânt, singură, sunt doar eu și gândurile mele. Înainte aveam timp și să cânt în corul bisericesc, acum nu mai am, doar vioara, câteodată, îmi alintă sufletul”, mărturisește Rica.

Cea mai mare bucurie a ei este nepoțica Paula, care este premianta locului II (republican) la dansurile sportive din Israel. Își așteaptă fiica și nepoțelele să vină acasă și mai are o grija – ca toate mamele – caută mireasă pentru feciorul ei.

Distribuie articolul: