Republika e Shqipërisë – așa își numesc albanezii țara, iar oamenii își zic Shqiptarë, adică “copiii vulturilor”. Toate acestea le-am aflat și eu recent, când am vizitat Albania. Am fost de curând într-un circuit prin Balcani și am început vizitarea Albaniei dinspre Muntenegru, în trecere prin orașul Skhoder, apoi ne-am dus spre litoral, în orașul Durres. Detaliile vi le dau mai jos.
Orașul Durres mai este cunoscut și ca Durazzo, al doilea oraș ca mărime după Tirana (capitala), aflat pe malul mării Adriatice. Este cel mai vechi oraș, cunoscut încă din vremurile Greciei Antice. Are o istorie foarte bogată, nu vreau să intru în detalii, dar vă provoc să căutați pe internet mai multă informație despre el, fiindcă veți afla multe detalii interesante.

După cum ne spunea și ghidul, orașul a început să se dezvolte intens în ultimii ani, mai ales sfera turismului, iar de curând în România au început să se vândă sejururi și în Durres. Noi am vizitat în acest oraș amfiteatrul roman, turnul venețian, zidul antic, moscheea și am făcut o plimbare pe faleza și pe corso din zona centrală. Turnul venețian face parte din castelul Durres, atracția turistică principală a orașului, construit încă din secolul al XIII-lea, care la vremea respectivă, era una din cele mai mari fortificații la Marea Adriatică.

Din punct de vedere arhitectural, Durresul este un pic haotic, totuși clădirile de pe litoral, hotele, complexele rezidențiale sunt foarte moderne, frumoase și te ademenesc să mai rămâi pe acolo. Nu-i de mirare că turismul în zonă se dezvoltă rapid.

 

La o distanță de 40 de km se află capitala țării, Tirana. Orașul te surprinde cu bulevarde foarte late și luminoase. Sistematizarea urbei a cunoscut două perioade, prima în 1920, când s-au construit o serie de edificii administrative: piața centrală Skenderbej, Universitatea, Mosceea; și o alta, prin anii 1950, când s-au reconstruit bulevardele centrale.

În Piața Skenderbej găsim statuia lui Skenderberj, eroul național al albanezilor, erou din perioada luptelor cu Imperiul Otoman. Piața este momentan principala atracție turistică și principala arteră a orașului. După ce am făcut un tur al pieței, am intrat pentru prima oară într-o moschee. Interiorul ei m-a impresionat prin coloristică și picturile murale.

 

Apoi ne-am deplasat pe bulevardul Martirii Națiunii (Dëshmorët e Kombit Boulevard) – un bulevard impresionant, care are pe de o parte și de alta o serie de clădiri administrative, inclusiv Parlamentul, Președenția, Facultăți ale Universității Politehnice, străzi laterale pietonale și nu în ultimul rând, mausoleul lui Enver Xohxa. Momentan acesta se află în delăsare, dar vă dați seama, câte ceremonii erau aici în perioada comunistă a Albaniei.

Enver Xohxa a fost secretarul partidului comunist albanez și conducătorul țării din 1944-1985. Un conducător destul de controversat, care a rămas cunoscut în istorie ca fiind și unul destul de crud. NB: Ismail Kadare, cel mai cunoscut scriitor albanez, nominalizat pentru Nobel și câștigătorul premiului Man Booker Prize, descrie foarte dur în cărțile sale perioada comunistă a țării. Vă spun acest lucru cu titlu informativ, ca să vă îndemn să-i căutați lucrările în librării, merită lecturate!

 

Bulevardul Martirii Națiunii se termină în Piața Maica Tereza, foarte aproape de parcul central.Tot aici, după cum vă spuneam, sunt câteva instituții de învățământ și culturale, desigur multe cafenele, unde puteți face un popas pentru o cafea. Moneda locală este lek-ul, dar dacă nu intenționați să faceți mari cheltuieli fie vă schimbați 5-10 euro în lek, un euro=140 lek, fie achitați direct în euro, și veți primi restul în lek. În piață am servit și eu o cafea cu 150 de lek și am cumpărat o hartă cu 200 lek.

Albania este țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deși orașe nu sunt super deosebite, se vede că țara este în plină dezvoltare: peste tot sunt șantiere, în sate numai case etajate și frumos amenajare, ca să nu mai zic de Tirana – o adevărată surpriză plăcută pentru toți turiștii. Nu uitați, că Albania este o țară muntoasă, cu 400 km de litoral atât la Marea Adriatică cât și la Marea Ionică, așa că în cinci ani agențiile noastre de turism vor vinde sejururi în Albania la fel precum astăzi vând pentru litoralul croat.

 

 

Și ca să vă conving că totuși Albania merită văzută, vreau să amintesc că în 2011, țara s-a clasat pe locul întâi în topul statelor de vizitat, clasament realizat de Lonely Planet.

Viorica Tarlapan-Ataman

Distribuie articolul: