Bărbații responsabili nu trebuie să privească în tăcere: Poate oare acest protest comun elimina privilegiul crud al impunității?

Durerea și furia a mai mult de un milion de persoane, care au postat pe Twitter hashtagul #MeToo în ultima săptămână, au împânzit reţelele de socializare cu istorii personale despre hărțuiri sau agresiuni sexuale. Acest marș virtual al solidarității marchează atât necesitatea urgentă de a găsi o voce comună, cât și amploarea ascunsă a agresiunilor, care anterior nu erau de o așa intensitate. Când femeile sunt aproape invizibile, când ele practic nu sunt văzute, se creează impresia că oamenilor nu trebuie să le pese de ceea ce li se întâmplă acestor femei.

Acest protest online este important, căci el dă voce unor acte care sunt publice, dar care prin tradiție sunt neutralizate și reduse la tăcere. Să poți hărțui cu impunitate o fată sau o femeie este un privilegiu crud. De foarte multe ori, însă, aceasta este norma. Ceea ce vedem astăzi, pe măsură ce femeile își povestesc și își susţin reciproc istoriile, iar bărbații se alătură pentru a recunoaştere rolul acestor femei, este o validare a faptului că este dreptul nostru de a ne face vocea auzită. La fel, vedem puterea din spatele numărului mare de experienţe individuale acumulate, tipic nedeclarate.

Phumzile Mlambo-Ngcuka, Directoarea Executiva UN WomenPe măsura creșterii numărului celor ce-și spun povestea, putem vedea tot mai clar imaginea vieții reale. Această mulţime, aflată în continuă creştere, demonstrează cât de mult se pot înrăutăți lucrurile atunci când oamenii pot să acţioneze cu impunitate într-o cultură a tăcerii.

Acest val online se alătură altor mişcări de amploare, care exprimă în mod colectiv activismul femeilor: marșurile „ni una menos” din America Latină pentru a protesta împotriva violenţei împotriva femeilor și mai ales împotriva celor mai puţin privilegiate; marșurile femeilor care au avut loc la începutul acestui an în întreaga lume pentru susţinerea drepturilor și a altor libertăţi ale femeilor; și marșurile din Polonia și Irlanda împotriva interdicțiilor de avort.

Vezi și: #MeToo – hashtag-ul viralizat pe rețelele sociale într-o amplă campanie împotriva hărțuirii sexuale

Cu tăcere s-a răspuns și celor care au agresat comunităţile LGBTI și alte persoane care sunt mai vulnerabile din motive de etnie, sărăcie sau vârstă. Aceste femei sunt cele mai afectate, cele mai puțin vizibile și cele care beneficiază cel mai mult de pe urma puterii colective a vocilor care consolidează presiunea asupra semenilor și schimbarea culturii. În fond, la baza mişcării „MeToo” a stat Tarana Burke, organizatoare comunitară din New York care reprezintă femeile tinere de culoare, și prietena sa Alyssa Milano, care a preluat iniţiativa și care a servit drept catalizator pentru miliardele de oameni la care acest mesaj a ajuns acum.

Participarea deplină și liberă a femeilor în societate, în politică și la locul de muncă este esențială pentru ca vocile să le fie auzite, iar drepturile – respectate.  Cu cât mai mare este numărul femeilor care își asumă funcții înalte de reprezentare în sectorul public și privat, cu atât mai vaste sunt posibilităţile de a schimba cultura invizibilității și a impunității, în care bărbații mai puternici pot să transforme femeia într-o pradă. Atât hărțuirea sexuală, cât și toate celelalte forme de hărțuire la locul de muncă, acasă sau în societate nu sunt acceptabile și nu trebuie ignorate.

Indiferența comună trebuie să înceteze, la fel și oamenii trebuie să înceteze să pretindă că „nu-i nimic”. Numărul bărbaţilor care s-au alăturat acestei campanii este promițător, dar nu suficient (30% potrivit unui raport). Deja de prea mult timp am făcut o normă să tot închidem ochii la astfel de acte. Atât femeile, cât și bărbaţii trebuie să-și schimbe atitudinile față de agresiunea sexuală și să fie solidari întru creşterea vizibilităţii și inacceptării unor astfel de acte. Bărbații responsabili nu trebuie să privească în tăcere.

Trebuie să abilităm toate femeile ca ele să poată vorbi, ca drepturile și trupurile să le fie respectate. Trebuie să avem stabilite și înrădăcinate comportamentele care acceptă drept normalitate faptul că nimeni nu trebuie scutit de răspundere. Trebuie să punem capăt impunității.

Salutăm miile de femei care au luptat împotriva tuturor încălcărilor drepturilor femeilor și fetelor și solicităm tuturor să-și reînnoiască eforturile în lupta pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor.

UN Women este organizația Națiunilor Unite dedicată egalității de gen și abilitării femeilor. UN Women este prezentă în Republica Moldova din anul 2010, desfășurând inițiative menite să sporească capacitățile femeilor, să îmbunătățească oportunitățile lor economice, liderismul și participarea în politică, și să asigure o viață fără violență pentru femei și fete.

Citește și: Dragi femei-mame, nu tolerați violența „de dragul copiilor”!