Veşnicia s-a născut la sat, spunea Lucian Blaga, tot de acolo porneşte omenia, hărnicia, dar şi frumosul. Satele Moldovei îţi rezervă imagini şi poveşti de nedescris, oameni primitori şi emoţii puternice. Aşa pot descrie ultima escapadă care a avut loc în oraşul Cahul, la 154 km de Chişinău. Acolo unde am vizitat câteva dintre obiectivele culturale din zona de sud a ţării, cum ar fi: Lacul Beleu şi panoramicul, Muzeul de pâine din Văleni şi Muzeul de Istorie şi Etnografie din Slobozia Mare.

Prima staţie este satul Văleni, unul dintre cele mai frumoase sate din sudul Moldovei. Văleni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Acesta a fost menționat documentar în anul 1430. Dealurile şi colinele sunt specifice satului, tot aici poţi vedea şi Colinele de Aur. Încă de la intrarea în sat poţi observa cuiburi de cocostârci aşezate pe acoperişurile caselor, iar mirosul de aer curat îţi dă viaţă. Vălenii se mândresc cu o Casă de Cultură care recent a fost restaurată, dar nu este ea cel mai de preţ edificiu al vălenilor.

A81P1205-small

De Lacul Beleu cu toţii am auzit, dar nu toţi au prins răsăritul soarelui plimbându-se cu barca pe acesta. Pentru a intra în pielea localnicilor e nevoie ca, cu noaptea-n cap, să porneşti spre acel loc magnific. Comuniunea ta cu natura o poţi simţi în mijlocul lacului. Acesta este situat între satul Slobozia Mare şi Văleni şi face parte din rezervaţia naturală „Prutul de Jos”. Lacul Beleu este un mediu de trai favorabil pentru flora şi fauna de aici: 193 specii de plante, 7 de reptile, 27 de specii de peşti şi 21 de specii de păsări incluse în Cartea Roşie, etc. Tot aici, domnitorul Moldovei Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, pe când ducea o viaţă liniştită de pescar, iubea să-şi odihnească sufletul şi trupul la acest lac.

La compartimentul divertisment- unicii şi irepetabilii Nea’ Dorel şi Lidia Bejenaru, bunelul şi bunica din Văleni.

În paşaport e Tudor, mama îi spunea Todiraş, iar consătenii îi spun Nea’ Dorică sau Nea’ Dorel. El e din Slobozia Mare, ea- Văleni. Sunt de 40 de ani împreună, din anul 1977. De 30 de ani confecţionează împreună tobe. Tobile lui Nea’  Dorel se vând ca pâinea caldă, numai în România, acesta a vândut o mulţime. Preţul? „1000 de lei”, mi-a răspuns bunelul. Nici ieftin, nici scump, ştiind că omul priceput şi cu o admiraţie faţă de lucrul manual- mereu apreciază produsul la justa valoare. Viaţa i-a unit după mici încercări, iar acum formează un cuplu frumos şi admirat de o întreagă Moldovă. Nu s-au slăvit prin laude de sine…omenia, simplitatea şi carisma le-au fost şi le sunt răsplătite. Cu toţii ştim că nu ne costă nimic asta, iar acest cuplu sunt un exemplu elocvent.  Nu am putut trece nici peste povestea Eurovision şi bunica bate toba.

A81P1549-small

Tare entuziasmaţi mai erau… Nea’ Dorel cu sclipire în ochi şi capul sus vorbeşte despre bunica. Atunci când băieţii de la Zdob şi Zdub le-au trecut pragul (venind cu scopul de a procura o tobă), buneii au făcut o mare veselie. Nea’ Dorel cânta la fluier, iar bunica la tobă, când au auzit-o Zdubii cum bate, au sărit în sus şi, pe loc au compus refrenul. De aici, Eurovision, concerte, dar nici bunelul nu se lasă mai prejos, acum având concerte în toată România. La întrebarea dacă o ia şi pe bunica cu el, bunelul Tudor a răspuns ştrengăreşte: „Fără ea nici nu merg!”.

Dacă treceţi pe la sud, treceţi şi pe la ei acasă. Ospitalitatea lor nu are margini. Se ştie: la Văleni chiar şi dacă e de ocărât- te poftesc înăutru. La ei nu stai pe prispă sau la poartă. Te poftesc în casa mare cu braţele deschise. Iar la bunelul Tudor şi bunica Lidia, fără poveşti interesante, fără elogierea portului popular, un pahar de ţuică, o gustare ca la moldoveni şi muzică nu se trece.

A81P1427-small

A81P1476-small

Următorul popas l-am făcut la Slobozia Mare – un alt sat plin de oameni primitori. Muzeul de Istorie şi Etnografie din acest sat este şi centrul de informare a turiştilor. Exponatele au fost adunate cu migală şi multă atenţie. 6săli, 11.000 de exponate- aici e tipărită toată istoria. Ghidul de aici povesteşte cu mândrie despre toţi vizitatorii muzeului, cei naţionali dar şi cei de peste hotarele ţării. Aşa am ajuns să aflu că, muzeul a fost vizitat de consilierul lui Barack Obama, care a făcut şi o donaţie generoasă. Mai mult: istorioarele despre avionul căzut în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, despre cele 2 schelete de oameni giganţi găsite pe acest teritoriu, despre pomul Agud de peste 200 de ani, sondele de petrol de la Văleni şi orice detaliu din istoria acestui teritoriu ţi-l poate deschide muzeul împreună cu ghidul de aici.

muzeeul

Nu există sentiment mai frumos decât dragostea şi respectul faţă de istorie, strămoşi, faţă de neam şi de locul unde te-ai născut, iar oamenii de aici demonstrează asta cu desăvârşire.

Foto: Diana Postalachi şi Andrei Sili

Autor: Gabriela Grițco, stagiară

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: