Bisericile din Bucovina îşi au frumuseţea şi măreţia lor aparte, atât prin picturile interioare şi exterioare cât şi prin arhitectură. Se află amplasate într-o armonie perfectă cu spaţiul care le înconjoară, cu munţii, pădurile şi apele curgătoare. Vă invit să citiţi articolul de astăzi despre Bisericile cu picturi exterioare din Bucovina, să priviţi cu atenţie pozele şi cu siguranţă veţi dori să admiraţi în următoarele voastre excursii, frescele în inconfundabile nuanţe de albastru, roşu, verde şi galben.

Scriam în articolul precedent impresiile mele de la Mănăstirea Putna inclusiv de la muzeul de pe teritoriul mănăstirii. Azi vă povestesc despre alte cinci Mănăstiri: Mănăstirea Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor şi Probota.

Probota

Mănăstirea Suceviţa, care acum mai mult seamănă cu o cetate, a fost zidită între ani 1581-1606 de către familia de boieri Movilă. Biserica cu hramul „Învierea Domnului” este construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, stil consolidat pe timpul lui Ştefan cel Mare, care de fapt este o îmbinare de artă bizantină şi stil gotic.

Voronet albastru

Picturile exterioare datează din anul 1595, picturi originale în frescă realizate de doi pictori moldoveni Ioan şi Sofronie Zugravul. Cele de la Suceviţa, desfăşurate pe un fon de verde sunt cele mai bine conservate în grupul bisericilor moldoveneşti cu pictură exterioară.

Voronet

Cea mai impresionantă imagine, imediat cum intri pe poarta mănăstirii este o pictură de dimensiuni monumentale, o capodoperă a picturii medievale româneştii, pictura Scara Virtuţilor. Veţi vedea galeria foto de mai jos şi sigur vă veţi convinge cât de frumos şi sugestiv este îmbinat totul în picturile murale.

Voronet

Am ajuns la Moldoviţa, din păcate ploua şi nu am reuşit să stăm prea mult. Cică pe aceste locuri încă de prin anii 1300 se adunase mai mulţi pustnici care şi-au întemiat o bisericuţă de lemn, mai apoi una de piatră care s-a ruinat. Ruinele primei biserici de piatră se mai văd şi astăzi.

Moldovita

Biserica actuală a mănăstirii cu hramul „Bunavestire” a fost întemeiată de Petru Rareş în 1532. Pe peretele exterior sudic este o pictură foarte frumoasă şi anume Asediul Constantinopolului.
În prima zi ne-am cazat la un han din imediata apropiere a mănăstirii Voroneţ, findcă ne aştepta a doua zi conform traseului să vizităm Mănăstirea Voroneţului, Humorului şi Probota.
Biserica Mănăstirii Voroneţ e considerată „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă ce acoperă peretele vestic: Judecata de Apoi.

Bucivina

Albastrul de Voroneţ, culoarea dominantă în pictura exterioară, zic specialiştii, că e unică în lume, la fel cunoscută ca roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Biserica mănăstirii a fost înalţată de Ştefan cel Mare, la îndemnul lui Daniil Sihastrul în anul 1488, consacrată „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, purtătorul de biruinţă. Pictarea pereţilor exteriori au fost făcuţi la iniţiativa lui Petru Rareş şi a Mitropolitului de atunci Grigorie Roşca.

Bucovina

Din Voroneţ am trecut în mare grabă prin orăşelul Gura Humorului, iar mai departe, ce-i drept, ne-am abătut un pic de la drum, am mers la Mănăstirea Humor. Mănăstirea Humorului, Voroneţul, Mănăstirea Probota, dar şi Moldoviţa şi Suceviţa, toate sunt înscrise în lista Patrimoniului Mondial în grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei” încă din anul 1993.

Humor

Pe teritoriul Mănăstiri Humorului au fost aşezăminte mănăstireşti încă din timpul lui Alexandru cel Bun. Ce avem astăzi este construcţia care datează din 1530, pe vremea lui Petru Rareş. Biserica Mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este deosebită de altele fiindcă are pridvorul deschis.

Bucovina

De la Mănăstirea Humorului am luat-o spre Suceava, în următoarea postare vă povestesc ce am văzut pe acolo, iar din Suceava am trecut pe la Mănăstirea Probota. Mănăstirea Probota nu este atât de cunoscută ca şi cele, de care am vorbit mai devreme, dar merită toată atenţia. Fiindcă este construită încă din 1398, este prima mănăstire din Moldova atestată în documente sub numele de Pobrata sau Probota. Se află în valea a două pâraie: Şomuz şi Probota, în apropiere de celebrul câmp de la Direptate, acolo unde Ştefan cel Mare a fost încoronat Domn.

Bucovina

Când am intrat pe teritoriul Mănăstirii, am mers iniţial prin beciurile şi ruinele vechii mănăstiri „Probota Veche”. Pictura-frescă datează din 1532 şi sunt expresia artei medievale româneşti, purtând însemnele stilului lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.

Bucovina

Mănăstirea deţine 21 de pietre funerare, cele mai valoroase sunt ale lui Petru Rareş, soţia sa Elena şi fiul Ştefan. Tot aici se păstrează şi tetraevangheliarul dăruit mănăstirii în 1551 de Elena Rareş. Sper că a fost motivant articolul meu de astăzi să mergeţi în timpul cel mai apropiat să vizitaţi Bucovina.

Viorica Tarlapan-Ataman

travelblog.md

Distribuie articolul: