În şase raioane din ţară, instituţiile medicale utilizează doar chiuretajului, ca metodă de întrerupere a sarcinii, deşi Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului prevede că pacientul are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind asigurarea sănătăţii reproducerii.

Timpul curgea, nu-i păsa de nimic. Gândul ei era doar la ideea de a găsi o posibilitate de a întrerupe sarcina nedorită, pentru a nu o râde satul că va avea un copil de flori. „Poate părinţii mă iertau, fiindcă ei aşteptau cu nerăbdare nepoţi. Dar ce spunea gura satului?”, se întreabă şi acum femeia. 

Este povestea Alionei M., dintr-un sat din nordul Moldovei, care în prezent locuieşte în Spania. Cu opt ani în urmă, nefiind căsătorită, tânăra a rămas însărcinată de la un coleg de serviciu. Era în a opta săptămână de sarcină. A mers la spitalul din raion şi a apelat la primul ginecolog întâlnit acolo, rugându-l pe specialist să-i întrerupă cursul sarcinii. Medicul a acceptat şi în schimbul unei sume de bani a efectuat intervenţia medicală solicitată de tânără. Doctorul a ales chiuretajul şi cum tânăra era disperată, a acceptat metoda propusă de specialist. Acum, la 35 de ani, femeia are mari probleme de sănătate cauzate de acel avort.

Femeile nu ştiu şi nici medicii nu se obosesc să le informeze 
„Femeile procedează astfel din simplul motiv că nu sunt informate despre cum pot avea o întrerupere de sarcină în siguranţă. Câteodată, medicii profită de situaţia lor vulnerabilă şi nu le aduce la cunoştinţă, că există metode mult mai sigure decât chiuretajul”, afirmă Stelian Hodorogea, conferenţiar universitar la Catedra Obstetrică şi Ginecologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţeanu. Medicul mai afirmă că sunt instituţii medicale care, până în prezent, utilizează doar chiuretajul, ca metodă de întrerupere a sarcinii.

Spital cu aparat defect
Una din aceste instituţii este şi Spitalul raional Făleşti. „Noi le informăm pe paciente despre toate metodele de întrerupere voluntară a sarcinii, însă, în cele mai dese cazuri, aplicăm chiuretajul, deoarece elementele aparatului de aspiraţie cu vacuum sunt defecte, iar medicamente nu avem”, susţine Tamara Pacicovscaia, şefa maternităţii din cadrul Spitalului raional Făleşti.

La Cahul, chiuretajul va intra în istorie
La spitalul din Cahul situaţia este alta. Vasile Rotaru, şeful maternităţii din raion menţionează că instituţia unde activează optează pentru avortul în siguranţă, iar în curând metoda chiuretajului va intra în istorie în această localitate. „Noi nu suntem adepţii întreruperii sarcinii, încurajăm femeile care vin la noi să păstreze copilul, însă, dacă ele decid totuşi să facă acest pas, datoria noastră este să le informăm despre metodele cele mai sigure de efectuare a unei asemenea proceduri medicale. Noi practicăm avortul medicamentos şi cel prin aspirare. Orice instituţie medicală din ţară este obligată să le ofere posibilitatea femeilor să aleagă cea mai sigură metodă”, mai susţine directorul maternităţii din Cahul.

O treime din avorturi sunt efectuate prin chiuretaj
Menţionăm că potrivit Centrului Naţional de Management în Sănătate, în anul 2012, în Republica Moldova au fost înregistrate circa 8600 de întreruperi de sarcină efectuate prin metode de siguranţă (avortul medicamentos şi cel prin aspirare vacuum) şi peste 4500 de avorturi efectuate prin chiuretaj. Localităţile din ţară unde se practică doar metoda chiuretajului pentru întreruperea sarcinii sunt raioanele: Teleneşti, Nisporeni, Ocniţa, Comrat, Făleşti şi Vulcăneşti.

Legislaţia Moldovei permite femeilor să aleagă calea cea mai sigură
Cadrul legal al Republicii Moldova conţine mai multe prevederi care îi asigură femeii dreptul la sănătatea reproducerii. Astfel că Legea ocrotirii sănătăţii reglementează că femeilor li se acordă dreptul să-şi hotărască personal problema maternităţii. În altă lege, este vorba de cea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificării familiale, este specificat că orice persoană are dreptul la o informaţie completă şi veridică asupra stării sănătăţii sale reproductive şi planificării familiale, pe care o oferă instituţiile medicale de stat şi nestatale.

Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului ne aminteşte că pacientul are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind asigurarea sănătăţii reproducerii.Specificăm că la 26 august 2005, a fost aprobată Strategia naţională a sănătăţii reproductive, scopului acestui document fiind de a reduce utilizarea avortului ca metodă de reglare a natalităţii şi asigurarea efectuării lui, în caz de necesitate, în condiţii sigure.

Notă: Numele de familie şi localitatea tinerei din material nu au fost specificate din motive confidenţiale: În perioada anilor 2009-2012, 35% din avorturile înregistrate în ţară au fost efectuate prin chiuretaj

Sursa: Centrul de Instruire în Domeniul Sănătăţii Reproductive din Moldova


Distribuie articolul: