„M-a inspirat foarte mult cazul copiilor care merg la școală, care nu aveau hăinuțele curate de la o zi la alta, care erau discriminați și respinși de comunitate, de ceilalți copii din cauza aparenței, a mirosului pe care îl aveau”, explică Raluca Laffaille, care s-a gândit că o spălătorie comunitară ar putea să le ușureze mult viața acelor familii din comunitate care trăiesc fără curent electric și fără apă.

La început, oamenilor le era rușine să vină să își spele hainele. Atunci Raluca Laffaille i-a rugat pe consilierii din fiecare sat să le explice că acest serviciu îi va ajuta să aibă o viață mult mai ușoară și că nu au niciun motiv să se simtă jenați. A pus totodată la punct un circuit de igienă prin care să colecteze rufele murdare.

„O bătrână de 70 de ani care a spălat toată viața rufele la lighean nu cunoaște confortul ăsta și îl refuză în primă instanță. Și atunci trebuie să o faci să încerce o dată, de două ori, circuitul de igienă care le-a fost pus la dispoziție, a avut un rol foarte important la începutul programului”, explică Raluca, stabilită cu traiul în Franța.

raluca franta

Acum, la spălătorie vin, lunar, între 275 și 350 de beneficiari. Raluca este în căutarea unui investitor care să deschidă o fabrică în comună. Crede că locurile de muncă ar reuși să-i ajute cu adevărat pe oameni să aibă o viață mai bună. E foarte atașată de Țibănești, locul în care își petrece toate vacanțele și pe care speră să ajungă să îl schimbe un pic. „Câteodată, soțul meu spune că sunt foarte idealistă pentru că eu cred că pot schimba lumea. Dar mă susține întotdeauna”. Procesul este unul anevoios și de durată, dar spune că nu renunță. Mai ales în timpul lui, și ea, și cei din jur învață.

Sursa: republica.ro

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: