Victoria se trezeşte zilnic la șase dimineața pentru a lua dejunul cu băieţelul său, Noah, după care merge la birou unde, fiind juristă, oferă asistență persoanelor aflate în dificultate. În drum spre serviciu, la trecerea de pietoni, Victoria vede un copil cerşind. Chipul acelui copil îi evocă amintiri din zilele copilăriei sale.

„Pe când aveam trei ani şi jumătate, tata ne-a părăsit. A urmat o perioadă  grea, atât psihologic cât şi financiar pentru mama. Cu toate că avea studii medicale, ea nu se putea angaja din cauza stereotipurilor existente despre femeile rome în societate. Atunci, mama a decis să emigrăm în Rusia, în căutarea unui loc de muncă”, a mărturisit Victoria.

Ajunse la Moscova, Victoria şi mama ei, din puţinii bani pe care îi aveau, au închiriat o cameră mică la periferia oraşului. Timpul trecea, iar mama Victoriei nu se putea angaja, întâmpinând aceleaşi dificultăţi ca în Moldova. În plus, procedura de obținere a actelor pentru angajare era lungă şi costisitoare. Într-un final, ele au rămas blocate într-o ţară străină fără bani, fără adăpost, şi fără vreun sprijin.

„Aveam  patru  ani, însă îmi amintesc bine cum mama mă ţinea în braţe la o staţie de transport public şi plângea. Afară ploua şi era frig, iar eu cu mâneca îi ştergeam lacrimile în două cu picături de ploaie”, își  aminteşte Victoria.

Mai bine de trei ani a durat acest calvar – ziua cerşeau, iar noaptea se adăposteau în gară. Victoria îşi aminteşte cu lacrimi despre acea perioadă grea din viaţa lor. În fiecare dimineaţă mama îi zicea: „Victorica, vom strânge bani pentru bilete şi vom pleca acasă…”. Însă banii cerşiţi, cu greu le ajungeau pentru mâncare.

„Orice femeie poate fi prinsă în acest cerc vicios, creat de sistemul în care trăim. Mamele rămase singure nu sunt sub protecţia judiciară a statului, nici măcar nu avem servicii gratuite de consiliere psihologică pentru femeile aflate în dificultate după divorţ”, spune Victoria.

4-1

Unica amintire frumoasă din acea perioadă, care i-a marcat viaţa, a fost cadoul făcut de mama ei, o carte cu poveşti şi ilustraţii.

„Aveam șase ani şi nu știam să citesc, dar când am luat în mână acea carte parcă mi se luminase mintea. Atunci am înţeles că eu vreau şi trebuie să învăţ, astfel se va schimba situaţia care deja devenise o obişnuinţă”, a mai mărturisit Victoria.

Când Victoria se îmbolnăvise, mama sa a fost nevoită să caute soluţii pentru a ajunge cât mai urgent acasă. În acele momente dificile, au întâlnit o persoană necunoscută care le-a cumpărat bilete pentru a se întoarce în Moldova. Odată revenită în țară, bunica Victoriei a insistat ca ea să meargă la școală.

„Am mers în clasa întâi când aveam șapte ani şi jumătate. Nu mi-a fost uşor neavând pregătirea preşcolară. Însă mi-am dat toată silinţa şi am trecut peste prejudecăţi şi derâderile colegilor. Aveam un scop măreţ – să lupt pentru drepturile femeilor. Apoi am înţeles că îmi doresc să fac studii în drept”, spune Victoria.

După absolvirea liceului, a urmat facultatea de drept, apoi masteratul la Universitatea Centrală Europeană din Budapesta. Setea de cunoaștere a dus-o în Statele Unite unde a făcut cursuri de perfectionare în domeniul apărării drepturilor omului la nivel internaţional în cadrul Universității de Drept din New York. Cu toate că Victoria a avut şansa de a se împlini pe plan profesional peste hotare, ea a dorit să revină în ţară pentru a promova mecanisme prin care femeile minoritare, femeile repatriate să dețină instrumentele necesare de integrare în societate.

„Pledez pentru drepturile femeilor rome şi capacitatea lor de a fi independente financiar. Însă acest lucru poate fi realizat numai având studii, apoi o meserie. O altă problemă pe care o au femeile rome este neîncrederea în sine. Dragi femei, debarasaţi-vă de ideile că sunteți slabe și neputinciose, nu vă lăsaţi pradă circumstanţelor, luptaţi pentru integrarea voastră şi a copiilor voştri în societate”, a îndemnat Victoria Luca.

Acest articol este parte din campania „Zoralé jiuvlia” („femei puternice” în limba romani) care promovează istoriile de succes ale femeilor și fetelor rome. Articolul este realizat de jurnalista Elena Sîrbu în colaborare cu UN Women Moldova (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor).

Foto: Arhivă personală