Influenţele culturii japoneze contemporane, cu rădăcini adânci în istoria şi mentalitatea lor, nici nu mai sunt reperate ca atare, devenind o normalitate a lumii pestriţe care ne înconjoară şi în care ne mişcăm. Parte din ceea ce în 2002 începea să fie denumit „cool Japan”, sintagmă apărută în Foreign Policy pentru prima dată, tendinţele care includ moduri de a mânca - sushi, de a te îmbrăca - în Hello Kitty, de a „consuma” literatură - Pokemoni, film, jocuri video şi tot aşa.

A comanda sushi la pachet a devenit ceva cât se poate de banal în lumea „occidentală”, aşa că nimeni nu se mai întreabă ce şi cum. Însă, dacă japonezii mănâncă sushi încă din secolul al VIII-lea (influenţa venind din cultura culinară chinezească a secolului), forma pe care o cunoaştem azi are mai multe surse. De exemplu, folosirea foii de nori (alge specifice) rulate a început în sec. al XVIII-lea, creând ceea ce se numeşte makizushi. Popularul California roll, un fel de maki ce conţine avocado în loc de ton, a fost inventat în Los Angeles sau Vancouver în sec. XX, ca urmare a relaţiilor strânse şi agitate dintre SUA şi Japonia sau SUA-Canada-Japonia. Originea îi rămâne incertă, dar reţinem faptul că ceea ce mâncăm este deja un hibrid.

Un alt exemplu grăitor despre influenţele complicate din lumea culinară e folosirea somonului ca ingredient pentru sushi. Până în 1995, somonul crud nu era consumat în Japonia, pentru că era considerat periculos pentru sănătate. Totul s-a schimbat cu intervenţia Norvegiei, care avea un surplus de somon pe care s-a gândit să îl vândă Japoniei (Project Japan s-a născut). După aproape 10 ani de servit sushi cu somon în ţara-i de origine, norvegienii au reuşit să îi convingă pe japonezi să îl adopte. Iar acum peste tot prin lume, când spui sushi, spui mai ales ton şi somon, nu-i aşa?

Dacă iţele culturii sunt mereu complicate, e bine întotdeauna să ştim de unde vin lucrurile pe care le folosim în mod uzual şi cine, pe cine influenţează. E un alt mod de a „privi” genul de obiceiuri, în special obiceiuri de consum, pe care le avem, fără a lua pur şi simplu ca atare.

SURSA

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: