Nata Albot a fost invitata unei emisiuni online în care a fost supusă unor întrebări diferite de tematica festivalurilor și proiectelor sociale pe care le planifică. O destăinuire frumoasă la emisiunea TrueStory.

„Fericirea nu e ceea ce îți poate dărui cineva, ci singur ți-o poți face” – Nata Albot a răscolit prin suflet și principii de viață într-un interviu deosebit:

„Sincer vorbind, eu nu știu ce profesie am. Cred că tot cu ce mă ocup acum vine din profesia ce se numește „Comunicare”. De aici vine și jurnalistica, și organizarea evenimentelor, a festivalurilor.”

Foto: Facebook

Foto: Facebook

„Sunt oameni care mă cunosc și mă iubesc. Sunt oameni cu care am interacționat și cărora nu le sunt pe plac, există un număr mare de oameni care nu mă cunosc și care nu mă plac, și tot atâția oameni, dar poate mai mulți, cărora le place cu ce mă ocup.”

„Cele mai mari realizări sunt acele pe care le poți pipăi – copii mei iubiți și unele proiecte cu care mă mândresc. De exemplu, festivalul „Ia Mania” și festivalul Levănțicii, care sper să iasă foarte bine în acest an. Și realizări pe care nu le poți pipăi, dar care sunt foarte importante pentru mine: acea abilitate de a nu mă lua prea în serios, să încerc mereu să îmi educ simțul umorului și o enormă dorință de a schimba spre bine această lume.”

„Recunosc că greșesc în fața copiilor mei. Pot să îmi cer iertare copiilor mei, și acest lucru se întâmplă destul de des atunci când simt că am exagerat cu duritatea mea. Eu cred că părinții trebuie să ceară iertare copiilor, astfel vor oferi un exemplu pentru ei… bun.”

„Aș putea fi în fruntea listei oamenilor ce nu pot să se oprească, care se încarcă cu prea multe sarcini și proiecte.”

„Pentru a obține rezultate bune, sunt gata să nu mănânc, să nu dorm, să nu merg la baie. De fapt sunt gata să fac multe jertfe pentru a obține un rezultat bun.”

„Îmi este greu să mă impun să fiu mai puțin sinceră, și, unii o numesc diplomație, alții fățărnicie, eu încerc din greu să găsesc acel mijloc unde eu m-aș simți confortabil și în acelaș timp confortul meu să nu deranjeze alți oameni.”

„Când vreau ca lumea să mă placă eu doar zâmbesc!”

„Fiecare nereușită e o lecție foarte bună, și mă bucur de nereușite în aceeași măsură ca și de succesele mele. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acele nereușite, și Îl rog să îmi dea mai multe succese decât înfrângeri.”

„Eu lupt pentru ca oamenii să își schimbe prioritățile în viață. Nu pot spune că lupt, dar tind ca prin exemplul propriu să le demonstrez oamenilor că suntem puternici atunci când ne unim prin ceva, și nu când suntem separați. Doar prin unitatea noatră vom putea schimba această țară spre bine.”

„Mi-aș descrie cariera ca pe un vis ce încet se realizează, deoarece la vârsta de 16 ani, atunci când abia începeam să visez, toate aceste mi le-am proiectat. Pot spune sigur că absolul tot este realizabil. Cred că legea bumerangului funcționează, și, mai devreme sau mai târziu, ți se va întoarce tot ce lansezi în această lume.”

„Nu-mi place când lumea mă întreabă despre viața personală. Nu-mi place când sunt întrebată despre cum voi naște copii și lucra asupra poriectelor; cum mă simt; cât timp mai am până la naștere. Nu-mi place când oamenii mă ating pe burtă. Ei trebuie să înțeleagă că această pornire de a mă atinge probabil le place doar lor.”

„Dragostea adevărată nu poate să depășească orice încercare. Cred că înercarea cu loialitate și sinceritate nu o poate depăși, cel puțin în cazul meu. Sunt unele lucruri peste care nu poți trece chiar și atunci când iubești. Atunci când e ruptă legăture de încredere, e atât de greu să o restabilești, încât oamenii se îmbolnîvesc de această lipsă de încredere. E atăt de neplăcut și dăunător sănătății, încât mai bine ar fi să nu mai păstrezi astfel de relații.”

„Cel mai bun sfat pe care l-am primit până acum este să nu renunți atunci când iubești. În niciun caz nu trebuie să ne despărțim de oamenii iubiți.”

„Întrebată despre filosofie vieții, Nata râde: Oare nu e devreme să mă gândesc la filosofia vieții? Probabil să fiu acea corăbioară care nu are un punct final  la care să ajungă. Poate e spre bine, dar poate nu.”

„Sunt un om fericit pentru că am înțeles că eu îmi făuresc fericirea. Fericirea nu e ceea ce îți poate dărui cineva, ci singur ți-o poți face.”

Distribuie articolul: