Astăzi vă povestim o istorie inspirațională. Diana și Stas s-au întâlnit pe când erau liceeni și de atunci iubirea nu a mai plecat dintre ei. S-au căsătorit pe când aveau 19 și respectiv 20 de ani.

Acum sunt părinți și au reușit să își clădească o relație bazată pe iubire, respect și prietenie. Despre începuturile lor, dar și despre frumosul moment când a spus „DA”



Se iubesc din liceu!

„Povestea noastră de dragoste începe încă de pe băncile liceului, pe când eram doar prieteni. În clasa a 12-a, fiind colegi de bancă la mai multe obiecte, respectiv petrecând mai mult timp împreună, am înțeles că ne atragem reciproc și am decis să formăm un cuplu. Acum, uitându-mă în urmă, sunt uimită cât de multe am realizat împreună începând cu acea zi geroasă de noiembrie 2012.

O cerere originală.

Cererea în căsătorie a fost foarte ingenioasă. Eu și astăzi mă minunez de curajul pe care l-a avut Stas atunci, el fiind o persoană mai introvertită, dar ce nu faci pentru un DA! de la persoana iubita?! Era o zi călduroasă de iunie, anul 2014, când avea loc campionatul mondial de fotbal. Eu sunt o microbistă înrăita, de aceea mai toate serile după lucru, noi mergeam cu prietenii în scuarul Teatrului de Opera și Balet, unde era amenajat Orășelul Sportiv, pentru a viziona meciurile. În acea după amiază, urma să fie jucat meciul dintre Germania (echipa mea favorita) și SUA. Ne-am adunat cu toții ca de obicei la locul cuvenit din timp și mare mi-a fost mirarea să văd acolo multi prieteni care nu prea erau mare fani ai fotbalului. Totuși, nici prin cap nu mi-a trecut ce avea să urmeze.

În pauza dintre reprize, de obicei, un moderator îi distra pe cei prezenți cu diverse jocuri sau spunea anumite curiozități sportive. După ce a făcut un sumar al primei reprize, acesta a întrebat: Cine este cea mai mare fana a echipei Germaniei? Multe fete au ridicat mâinile. Deloc evident (sarcastic spus), el a ales-o pe „domnișoara cea blondă de pe scări” și a invitat-o în pe scenă. Mi-a arătat premiul pe care urma sa îl câștig dacă răspund la 3 întrebări despre echipa Germaniei : numele portarului, cel al antrenorului și a treia întrebare a zis că mi-o pune altcineva. A punctat cu microfonul către scări și ceea ce am văzut m-a lăsat literalmente fără grai. Acolo, cu un buchet imens de trandafiri albi în brațe și cel mai cuceritor zâmbet pe care îl știam, stătea emoționat iubitul meu, iar lângă el, prietenii mei țineau fiecare câte o litera în mână ce împreună forma cererea MARRY ME!

Și acum mă emoționez de fiecare dată când îmi amintesc acel moment. Stas a venit pe scenă și după fermul meu DA, mi-a pus pe deget inelul de logodna. Două luni mai târziu, ne-am unit destinele în fata lui Dumnezeu și a familiilor și prietenilor noștri.”

Sunt și astăzi fericiți ca în prima zi!

„Spre fericirea noastră, acea zi nu a fost nici pe departe cea mai fericită zi din viața noastră (cum multe cupluri afirmă); și nici ziua nunții. Suntem de aproape patru ani căsătoriți, iar dragostea noastră e pe zi ce trece mai puternică și mai frumoasă.”

Mulți le-au spus că sun prea tineri, dar iubirea lor era și este puternică.

„Noi eram foarte tineri când ne-am căsătorit, eu aveam 19 ani iar soțul 20. Mulți ne spuneau că trebuie să mai așteptăm, ca nu vom reuși să terminam facultatea, că viața de familie e mai grea decât ne imaginăm. Și da, aveau dreptate, nu e ușor dar rezultatele își merită efortul.Astăzi suntem părinți a doi băieți și îmbinam frumos viața de familie cu creșterea personală și profesională. Anul acesta, eu am luat diploma de masterat iar soțul își construiește o cariera de succes în domeniul IT. În tot ce facem ne străduim să fim un exemplu pentru picii noștri, pentru ai motiva zilnic să devină mai buni și să nu se teamă de provocări. Prioritatea nr 1 este și mereu va rămâne pentru noi, relația noastră. Soțul meu mereu afirmă:

„Copii vor crește și vor pleca într-o buna zi, iar dacă nu clădești o relație emoțională cu partenerul tău în fiecare zi, peste ani, veți rămâne doi străini într-o casă și nu veți avea nici măcar despre ce discuta.”

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: