Nu este secret că o mare parte din populația Republicii Moldova sunt plecați peste hotare. Aceștia au plecat pentru un trai decent, pentru studii, după dragoste și persoana iubită. Dacă unele persoane se întorc la patrie, altele și-au creat propriul „cuib” departe de casa părintească. Iată câteva istorii de viață a moldovenilor de pretutindeni.

Anna Leanca – Marea Britanie

La sfârșitul lui iunie a anului trecut am părăsit Republica Moldova. Foarte greu m-am decis, deoarece aveam casă, serviciu, părinți, prieteni, dar era foarte greu deja pentru mine și deja fiul David creștea mare și avea nevoie și de educația tatălui. Am venit la soț în Marea Britanie, el deja lucra aici de 6 ani. Cum am ajuns am început a căuta școală lui David, am dat cererile online la 3 școli mai aproape de casa unde locuim. Toate 3 ne-au acceptat, dar am ales una din ele. În iulie l-am înscris pe David la cursuri de matematică, el voia foarte mult să continue ceea ce făcea la Genius Academy. Tot atunci am decis că vreau să mă înscriu la universitate și m-a ajutat foarte mult Ana Nichita, la fel o moldoveancă cu ajutorul ei m-am  înscris la Contabilitate și Finanțe. Școala David a îndrăgit-o de la început, chiar dacă nu cunoaștem limba engleză copii din clasă îl ajutau și nu se simțea singur. Și-a făcut prieteni și chiar într-o zi mi s-a destăinuit că copii de aici sunt mai prietenoși decât cei din Moldova. David a finisat 2 clase la Soroca și deja aici a trecut direct în clasa 5, deoarece aici se ia după vârsta care corespunde clasei. Noi când am ajuns aici el mi-a spus că vrea să continue toate activitățile care le avea la Soroca (matematica, vioara și tenisul). Am găsit profesoară de vioară la el la școală și tenis la fel am găsit  Ce îmi place la școala unde învață David, că în fiecare dimineață stă directorul și salută copii care vin la școală și ce m-a mirat că îi cunoaște pe toți pe nume.

Transportul aici îl ador, deoarece totul e la timp, minut în minut.

În regiunea unde stăm noi cu familia, sunt mai mulți englezi și eu asta ador. E foarte curat și e liniște. Cu vecinii avem o relație frumoasă, chiar luna trecută un vecin a făcut o sărbătoare și mi-a plăcut că ne-a anunțat și ne-a spus că dacă ceva ne deranjează să îi anunțăm.

Marina Grier – Norvegia

Mă numesc Marina am 26 de ani sunt căsătorită din 2018 și am un băiat de 4 ani. Am venit în Norvegia în octombrie 2021, peste 3 luni după ce a plecat soțul meu la muncă în Norvegia în orășelul Jessheim, care se află la vreo 45 km de capitala Norvegiei orașul Oslo. Soțul meu este bucătar. În timp ce lucra ca bucătar într-un local din Chișinău într-o zi a venit un băiat la lucru și i-a propus să plece peste hotare. Soțul de mult timp era interesat de Norvegia și se gândea să ajungem acolo. A întrebat de acel băiat, unde, cum lucrează și dacă nu mai e nevoie de lucrători. În acea perioadă ne ocupam cu  perfectarea actele românești, și s-au înțeles că când va avea actele la mână, soțul să-l scrie. În foarte scurt timp soțul și-a făcut bagajele și a plecat în Norvegia să vadă care e situația și  urma să venim și eu cu copilul cât mai repede posibil. A început să lucreze că bucătar, făcea sushi într-o companie unde lucrează mulți moldoveni și români, din acest considerent adaptarea a fost destul de bine și rapidă. După o lună  am decis să vin și eu cu copilul dar eram în perioada pandemiei Covid-19 și era nevoie de vaccină, care trebuia să o fac în România. Din acest considerent a mai durat ceva timp. După ce am avut toate actele gata am cumpărat bilete și am plecat în Norvegia.
Primele zile simțeam că vreau acasă, era totul străin și diferit , nu cunoșteam pe nimeni. În scurt timp am făcut cunoștințe și încet am început să ne adaptăm. Nu  a durat mult timp și am început și eu să lucrez tot că bucătar în aceiași companie doar că în Oslo.
Compania ne-a ajutat cu actele și chiar cu gazda. Avem deja câteva familii de prieteni cu care ne vedem destul de des și copii noștri la fel prietenesc . Am avut un pic de dureri de cap cu actele copilului pentru că era nevoie de traduceri și apostile , traducere la certificatul de vaccinare, dar într-un final am rezolvat totul copilul a început a merge la grădiniță. S-a adaptat foarte repede din primele zile i-a plăcut. Merge cu plăcere, și-a făcut prieteni și acum deja observ că vorbește destul de bine limba norvegiană. Ce ține de noi, limba norvegiană nu am învățat-o, dar te descurci și cu engleza. Oamenii sunt foarte diferiți, țara, mentalitatea aici este totul absolut diferită. Grădinița de exemplu, aici, este cu absolut alta de ceea ce știam eu de grădinițele din țara noastră. Aici nu hrănesc copii la grădiniță, adică nu le asigură mâncarea, ei bine diferă de la grădiniță la grădiniță, dar în general tu trebuie să ii dai caserola cu mâncare de acasă. La grădinița unde mergem noi îi asigură hrana caldă odată pe zi, la ora 12 și doar 4 zile pe săptămână miercuri nu o fac, și tu trebuie fie să îl hrănești acasă dimineața, fie să îi dai mâncare pentru ora 9 și  pentru ora 15 sau poți să îl i-ai acasă. Până la această oră, ei oferă pe parcursul zilei fructe. Ce ține de somn, după 3 ani aici nu se practică somnul în timpul zilei la copii. În grădinițe pur și simplu nu sunt paturi , și până la 3 ani copii la grădiniță dorm afară în cărucioare indiferent de timp. Trebuie să ai cărucior de somn, care stă doar la grădiniță, sac de dormit potrivit timpului și haine speciale în conformitate de anotimp. Despre hainele pentru grădiniță, cred că aș putea scrie foarte multe, sunt multe cerințe. Din motiv că e o țară unde mai mult de jumătate de an e frig, copilul trebuie să aibă la corp haine de lână naturală și deasupra la fel de lână, fie de flis care să-i asigure căldură. Încălțăminte bună, plouă des ei nu practică umbrelele,  aici costume de ploaie speciale care desigur la fel trebuie sa fie prezente la grădiniță. Ciuboțele de ploaie, mănuși care în toată ziua practic trebuie să ai la schimb, să le i-ai acasă să fie curate și uscate . Indiferent de timp copii sunt scoși afară,  plouă, ninge, vânt, ei au o vorbă aici „nu există vreme rea există haine nepotrivite”. E foarte schimbător timpul aici, acum poate să ploaie și să fie frig, iar peste jumătate de oră deja soare și cald. Așa e mai mult despre vară, dar și în perioada iernii e foarte diferită vremea mai au ei o vorbă, „nu vă place vremea noastră așteptați 15 minute “. La general Norvegia este o țară stabilă și sigură, exact ceea ce ne-a lipsit nouă în țara noastră. În special, am simțit asta în perioada pandemiei, iar aici cumva ești sigur în ziua de mâine. Îmi place foarte mult că legea este lege și ea lucrează, chiar dacă uneori e cam exagerat cu amenzile usturătoare. Norvegia este o țară scumpă, aici totul este scump. Din primele zile când converteam totul în lei moldovenești mă apuca groaza, acum deja m-am deprins cu prețurile de aici, dar oricum îmi par foarte mari. Aceeași  grădiniță ca exemplu, costă în mediu 350 euro pe lună cu mâncarea ta de acasă. Chiria la fel este foarte scumpă, un apartament cu o cameră pornește de la 1300 euro pe lună + serviciile comunale care la fel costisitoare. Produsele alimentare, o simplă pâine nu găsești la un preț mai mic de 4 euro. Salariile nu aș spune că sunt atât de mari pentru această țară, dar totul depinde de domeniul în care lucrezi.

Ioana Zabulica – Italia

Bună, numele meu este Ioana Zabulica, sunt din satul Racovăț, raionul Soroca și sunt stabilită în Italia, la Milano de 5 ani. Am venit la începutul anului 2017, într-o vacanță lângă viitorul meu soț și de atunci am rămas aici. Italia este a doua mea casă, pot spune că m-am regăsit, dar totuși mă macină dorul de casă, în special în perioada sărbătorilor. Lumea de aici este simplă și liberă, fiecare face ce vrea și cum vrea, nu există o judecată că uite doamne acela e îmbrăcat așa sau vorbește așa și tot așa. Îmi place și cultura lor, respectul de persoane indiferent de statul lor . Viața în Italia pentru mine  pot spune ca este ușoară, fiindcă m-am realizat. De la început am avut greutăți, ca fiecare. Mai greu mi-a fost partea cu actele și chiria… Italienii au anumite cerințe, pentru a închiria un apartament este greu mai ales dacă nu ai un loc de muncă cu contract. Partea cu joburile e grea aici, mult depinde dacă ai cunoștințe, într-un fel dacă te recomandă cineva. Mai mult se găsește de muncă ca menajeră, dădacă, asistentă la bătrâni. Prețurile când am venit eu, erau tare bune acum s-au ridicat, evident ca peste tot , dar încercăm să facem față cheltuielilor. Salariile nu sunt mari, depinde de orarul de muncă și dacă ești pusă în regulă sau lucrezi la negru, evident că dacă la negru deja mai mult se plătește sau dacă lucrezi sărbătorile. Părerea mea dacă muncesc ambii într-o familie, atunci îți poți permite să trăiești, să-ți organizezi o vacanță și să-ți faci nevoile care țin de viața zi cu zi. E bine aici, dar se simte unele situații, că suntem străini. Cel mai mult mă deranjează că ei gândesc  că noi venim de undeva unde nici internet nu-i, sau dacă avem lumină numai  seara. Cred că noi chiar suntem vai de capul nostru și chiar mă doare asta! În fine, fiecare vorbește ceea ce vrea. Femeile aici sunt reci după părerea mea, dar stabile din punct de vedere emoțional. Fiecare a doua femeie conduce mașina, lucrează, nu depinde de bărbat. Ele au libertate, la ei obligațiile se împart și ele mereu au timp, să meargă la un film, la o cafea cu fetele sau chiar la discotecă.  Am menționat mai sus, ei sunt liberi de a face ce vor și de a se distra indiferent de vârstă.

În general  îmi place cultura, mâncarea este bună și sănătoasă. Sunt iubitori de verdeață, legume și fructe . Sistemul medical îmi place într-un anumit mod, felul în care nu se dă mită la medici, dar îți aștepți mereu programarea, care uneori durează. Eu am născut aici un băiețel, am suferit și o intervenție, ar fi păcat să spun că nu am avut parte de respect, din contra, am avut o naștere naturală cu un medic foarte bun, să-i dea Dumnezeu sănătate, atâta grijă și înțelegere am avut că nici o cutie de dulciuri nu a dorit sa primească (nu știu ei de cadouri), ei își fac treaba și atât. Sistemul de învățământ tot îmi place dacă sincer, băiețelul meu merge la creșă de la un anișor, la creșă de stat și nu privată. Foarte bine sa integrat și tare îmi place egalitatea între copii. Ei fac diferite jocuri și activități constructive. Mamele aici sunt simple și de ajutor, spre exemplul eu am avut parte de câteva mămici care mi-au dat bagaje întregi cu haine pentru copii și toate bune, mi-au fost de ajutor sau cel puțin eu așa le-am întîlnit. Educă copii  liberi și cu respect de oameni. Despre Italia și oamenii noștri aș povesti multe, dar închei frumos. Sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru tot ceea ce primesc în fiecare zi de la viață și vreau să dau mai departe această recunoștință. Oricum, cred că italienii sunt un popor extrem de tolerant și primitor, obișnuit cu toate națiile care au emigrat de-a lungul timpului aici. Eu o văd ca o țară frumoasă, atât economic cât și cultural, o țară cu istorie și plină de oportunități! Mulțumesc Italia că m-ai acceptat și cu bune și cu rele!

Daniela Biriucov – Franța

Salutare, mă  numesc Daniela, am 26 ani și la moment locuim cu familia în Franța. Suntem o familie tânără  cu doi copilași și pentru că soțul era plecat în străinătate, am decis să ne mutăm și noi aici pentru a fi o familie împlinită. În anul 2020, pe timp de pandemie Covid-19, am ajuns în Franța. Prima impresie despre această țară a fost una pozitivă și nu pot spune ca s-a schimbat ceva. În prima lună de trai în această țară am vizitat câteva locuri frumoase care impresionează foarte mult. Era cald afara dar și oamenii aveau o energie frumoasă și călduroasă. Dar din păcate aici plouă destul de des, pot să țină ploile câte o săptămână/două în continuu și acest fapt face bătăi de cap oamenilor. Mult timp nu am stat pe gânduri și m-am apucat de muncă. Aveam diploma și experiența de Nail Tehnician și am decis să mă afirm în această profesie. Cu toate că în  regiunea unde stăm sunt multe manichiuriste sunt la fel de multe moldovence care au nevoie de aceste servicii. Lucrând în acest domeniu am reușit rapid să îmi fac o bază de cliente și cunoscute, care m-au ajutat să îmi fac actele necesare aici și m-au informat cu tot ce mă poate ajuta. În domeniul medicinii, Franța îți oferă o asigurare foarte bună. Pentru moldovenii noștri este un tip de asigurare, care chiar dacă nu lucrezi, beneficiezi de 100% tot gratuit. Până în acest moment am reușit să mai nasc aici un băiețel și sunt mega entuziasmată de nașterea în Franța. Pot să spun că este cer și pământ, comparativ cu prima mea naștere în Moldova. Aici o mama nu trebuie să treacă prin toate durerile cele mai mari ca să se creadă eroina, din potrivă, se face tot posibilul ca să simți durere minimală la naștere , ca mai apoi sa îți aduci aminte de acest proces ca de o minune. O spun ferm, am avut o naștere superbă aici, cu lacrimi doar de satisfacție și bucurie. Acum, băiețelul meu mai mare frecventează grădinița deja de doi ani. Din start nu eram prea mulțumită de condițiile din grădiniță și de programul lor, dar acum văd cât de eficient copilul meu se dezvoltă și mă mândresc cu el. A  început a vorbi limba franceză, dar învață și engleza , la doar 4 anișori. Aici nu se pune accent pe cât de frumos e îmbrăcat copilașul și dacă la fetițe sunt prinse cosițele. Părinții sunt rugați să îmbrace copii cât mai comod (stil sport) pentru a se simți ei bine. Încă un fapt de apreciat, se fac adunări cu fiecare familie aparte, la care îți spun despre reușitele copilului tău. Nu se vorbește față de toată lumea, astfel încât să te simți incomod. Au un regim alimentar bogat și sănătos la cantina grădiniței, pentru care achită fiecare familie în dependență de venitul lor. Nu este un preț standart pentru toți, dar se calculează după statutul social al familiei. În orice caz așa este la grădinița care o frecventam noi. Nu vreau să generalizez. Încă un lucru care îmi place aici este faptul că, îmbrăcămintea e la un preț foarte accesibil. Poți sa îți înnoiești garderoba măcar la fiecare sezon. Eu ador shoppingul și mă simt împlinită. Prețurile la produse alimentare aș spune că nu sunt cu mult mai mari decât în Moldova. Recent am fost în vacanța de iarnă acasă și am putut face o comparație. Aici mănânci mai des o felie de pește roșu sau același avocado. Pe când la noi se crede a fi un deliciu mare. Să nu uit despre copturile lor pe care le ador, croasante și diverse chifle super-bune, datorită cărora am pus vre-o câteva kilograme. Deci la general, poți să îți împlinești orice poftă. Chiar când îți  este dor de bucatele noastre tradiționale faci o tură la magazin moldovenesc, care nu e doar unu ci destul de multe în suburbiile Parisului. Toate aceste remarci par a fi lucruri mici, dar aceste lucruri mici te fac mai fericit. Eu pot spune că familia noastră este fericită în Franța. Am fugit de neajunsurile de acasă ,ca să putem fi împreună și să trăim decent. Cu toate acestea aș vrea să spun că și în prezent mai întâmpinăm greutăți aici. Cel mai mare impiediment din start a fost limba franceză, care ne-a dat multe bătăi de cap. Dar acum deja ne putem descurca mai bine. Încă un lucru care ma face să mă gândesc câteodată la întoarcerea în țară este educația europenilor prea libertină. În multe puncte de vedere suntem diferiți, dar oricum cred că aici copiii noștri pot avea un viitor frumos. Până la urma tot ce facem este pentru ei. Dar cea mai mare problemă rămâne  dorul de casă și neam.

Cristina Morari – Belgia

Mă numesc Cristina, am 26 de ani, sunt originară din Republica Moldova, Soroca. Acum 2 ani după ce am finalizat studiile, am venit în Belgia(Bruxelles) la iubitul meu care este de naționalitate ucrainean, dar toată viața a locuit în Moldova, am învățat împreună la același colegiu, care deja era stabilit aici în Belgia. La început mi se părea totul străin și nu prea frumos până m-am obișnuit.

Belgia, ca țară, atrage cu siguranță atenția atunci când vine vorba de emigrare sau găsirea unui loc de muncă în străinătate.

Există 3 limbi oficiale în Belgia:
• limba franceză
• Olandeză
• limba germană
Deci, dacă intenționezi să rămâi mult timp în Belgia, merită să înveți cel puțin una dintre aceste limbi. Marea majoritate a cetățenilor belgieni vorbesc și engleza.

Belgia este una dintre cele mai mici țări din Europa. Care sunt avantajele vieții în Belgia? Este țara care oferă o mulțime de beneficii locuitorilor săi: un sistem de sănătate bine pus la punct, o educație de top, orașe pline de farmec și curate în care să trăiești. Ea se află în topul celor mai bune țari în care să trăiești, ca și calitate a vieții.

Salariul minim în Belgia este de 1626 EUR brut, care este unul dintre cele mai mari salarii minime din Europa.

Ca și în alte țări ale UE, Belgia este puternic dezvoltată în ceea ce privește asistența medicală. Potrivit celui mai recent raport privind indicele de sustenabilitate a sistemelor de sănătate, Belgia se află pe locul 10, iar următoarele domenii au fost cele mai bine evaluate, în această țară:
• calitatea și inovația tratamentului
• sprijinul pacientului și gestionarea tratamentului
• funcționarea de zi cu zi
Datorită faptului că asigurarea în Belgia este obligatorie, toți cei care vor munci aici pot folosi serviciul de sănătate belgian. Important! În Belgia, trebuie să fii pregătit să plătești pentru orice servicii medicale. Abia după vizita la doctor, costurile vor fi rambursate parțial.
Eu, personal am avut așa o situație când mi-au venit facturile pe adresă, pentru că am fost spitalizată aici o săptămână, am achitat 3000€ din cauza ca nu am fost asigurată.

În primul rând, taxele pentru serviciile medicale. După cum am menționat mai sus, rambursarea costurilor pentru serviciile medicale are loc imediat după vizită / tratament / ședere în spital. Din păcate, acest lucru poate fi frustrant pentru persoanele care tocmai s-au mutat în Belgia.
Acum deja m-am căsătorit oficial cu iubitul meu sunt cu actele în regulă, pot munci legal și zbura în afara Europei ceea ce până acum nu aveam posibilitatea, abia aștept să vin în vizită la ce apropiați în Republica Moldova.

Nadejda Naconecinii – Germania

Mă aflu în Germania aproximativ 3 ani. În acest timp am reușit să mă confrunt cu situații obișnuite și mai puțin obișnuite. Deci, ca și în orice țară străină, limba este cel mai mare obstacol și în Germania se mai accentuează și birocrația, nu poți sa faci nimic dacă nu cu ai o mie și una de acte și foi cu tine. Un alt aspect bine cunoscut în această țară sunt impozitele mari care sunt luate lunar din salarii, dar care îți garantează o asigurare medicală, asigurare de pensie etc. După propria mea experiență. pot spune că medicina este la un nivel avansat. Deci, chiar dacă mi se ia impozite mari lunar asigurarea medicala îmi acorda multe servicii, tratamente, pastile absolut gratis.

Un pic problematic este sa găsești un loc la grădinița sau creșă, însă în zona unde ne aflăm noi, sunt foarte multe grădinițe și totuși ai șansa ca la una din ele curând va fi copilul tău acceptat. Comparativ cu grădinițele noastre aici nu prea se fac concerte pentru părinți cum ar fi : 8 Martie, Anul Nou etc., aici sunt alte valori și alte sărbători tradiționale. În ultimul an inflația s-a ridicat cu 30% poate chiar și mai mult. S-a simțit ridicarea prețurilor ca și toate țările, însă pe alocuri s-au majorat și salariile ceia ce a dus la o balansare a economiei.

Un punct forte în Germania este sistemul social , deoarece există foarte multe ajutoare și programe  de care poate beneficia oricine stabilit oficial.
Un dezavantaj este recunoașterea diplomelor din universitățile noastre, deoarece poți să le traduci și să le egalezi, însă nu prea ai șansa sa te ia cineva la serviciu cu ele. Ai nevoie încă 3 ani să studiezi profesia sau să ai multă experiență în domeniu.
Pe final pot spune că,  chiar dacă țara aceasta mi-a dat multe încercări, nu aș dori curând să o părăsesc, îmi văd viitorul aici.

Irina Buga– Rusia

Mă numesc Buga Irina, suntem în Rusia de 8 ani, o familie tânără – imediat după căsătorie am plecat la muncă.
Toți anii la rând lucrăm în Rusia, dar am cumpărat apartament în orașul natal Soroca.
Însă de 2 ani am hotărât să rămânem cu traiul aici – în Krasnodar.
Avem 2 fetițe, cea mică născuta deja în Krasnodar, cea mare– care deja frecventează diferite cercuri – și nu mai putem lipsi de la ore.

Medicina– ceea ce ține de policlinici de stat, e cam ca la Moldova, trebuie să te programezi din timp, și mereu rândul e peste 2-3 săptămâni.
Un plus este, putem chema medicul de serviciu – pediatru la domiciliu, în cazuri urgente, dar chiar și de rutină.
De lucru este în orașele mai mari și anume bine plătit, în rest să lucrezi strict la salariu, sunt salarii mici.
Chiar sunt și salarii destul de mizere, la poștă spre exemplu 10-15.000 ruble (2500-4500 lei).

Prețurile au crescut foarte brusc, cred că peste tot.
Dar cu 3-4 ani în urmă, erau mult mai mici ca la Moldova, mai ales erau reduceri bune.
Acum totul e scump.
Dar cert este că serviciile comunale sunt mult mai mici.
Mamele cu copii mereu au unde ieși, cel puțin în zona noastră – terenuri noi, parcuri dotate cu cele necesare.

Viața în Rusia este destul de bună, sunt foarte multe posibilități, este liber, se poate dezvolta aici oricine.
Societatea este foarte deschisă, amabilă, săritoare la nevoie, nu am întâlnit nici o persoană grosolană, chiar dacă vorbim în limba română, nimeni nu se uită cumva chiorâș, din contra mă întreabă ce limba e asta așa frumoasă.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: