Nas înfundat, ochi umezi, mâncărimi, condiții de șoc: acum una din trei persoane este afectată de alergie, dar se așteaptă ca acest număr să crească în odată cu evoluția mediului înconjurător, atenționează alergologii ce s-au întrunit la Paris, transmite sciences.tv5monde.com.

Schimbările în mediul și stilul nostru de viață au un impact major asupra bolilor alergice”, a spus doctorul Jean-François Fontaine, co-președinte la cel de-al 11-lea Congres francez de alergie care va avea loc până pe 22 aprilie la Palatul Congresului.

Ritmicitatea alergiilor depinde de poluarea și stilul nostru de viață”, a adăugat Antoine Magnan, președintele Societății Franceze de Alergologie (SFA), cel de-al doilea co-președinte al conferinței.

Deși ambii recunosc existența predispoziției genetice la alergii, aceștia subliniază importanța înțelegerii apariției alergiilor cu scopul de a elabora noi tratamente.

Pe lângă alergiile comune, cum ar fi polenul, acarienii de praf, înțepături de viespe, blana de pisică, anumite alimente cum ar fi alunele, ouăle sau laptele de vacă, altele alergii au apărut de-a lungul anilor, iar altele chiar destul de neașteptat.

Odată cu revenirea timpului cald, în fiecare an apar alergii sezoniere la polen de mesteacăn, paltin, chiparos, fag … care sunt consolidate de poluarea aerului, otrăvind viețile a milioane de persoane alergice.

Favorizate de încălzirea globală, noile plante alergene se dezvoltă la fel ca ambrosia, care este pe cale de a invada Europa.

Sezoanele de risc

Vara, alergia o poate provoca chiar și Soarele. Vitamina D produsă de oameni prin lumina soarelui de asemenea ar putea juca un rol în alergii „din cauza acțiunilor sale asupra sistemului imunitar”, a accentuat doctorul Bonniaud. Conform unui studiu coreean, un deficit de vitamina D poate provoca creșterea alergiilor alimentare, dar nimic nu este dovedit la această etapă.

Soarele de asemenea joacă un rol în dermatita (sau„ erupțiile cutanate de vară”), care „rezultă din contactul cu pielea a unei plante și Soarelui”, spune acesta. Printre plantele cele mai des întâlnite, figurează plantele umbrifere (plantele erbacee, dintre care unele sunt comestibile cum ar fi morcovul sau chimenul dulce) gălbenelele, lămâia verde sau smochinul.

O altă perioadă de risc este anul școlar: copii alergicise confruntă brusc cu stresul, infecțiile virale, dar și de asemenea diferiți alergeni (acarieni, mucegai, blana de pisică), a subliniat doctorul Fontaine.

Conform unor alergologi, de asemenea sunt scoase în evidență noile tipuri de alimentație, cum ar fi celea de a mânca insecte crude, fierte la foc mic sau la grătar, un risc pe care alergicii nu ar trebui să și-l asume.

Din fericire, notează aceștia, există tratamente eficiente: medicamente antihistaminice și corticosteroizi de pulverizare nazală, care ajută la dilatarea bronhiilor atunci când persoana suferă de un astm alergic, ceea ce se întâmplă destul de des.

Tratamentul „desensibilizare”, poate fi de asemenea pus în aplicare.

„Desensibilizarea”, care poate dura trei ani, în total cuprinde administrarea treptată în creștere a dozelor de extracte de alergeni pentru reducerea hiper-activității sistemului imunitar.

„Eficientă împotriva polenului, desensibilizarea poate la fel depăși unele alergii alimentare, cum ar fi alergia la arahide, arată un studiu publicat în 2014”, spune doctorul Fontaine.

O altă cale ar fi identificarea persoanelor cu predispoziție genetică, dar pentru moment, „nu există nici o genă alergică identificată”, spune profesorul Magnan.

Traducere: Violeta Dimitrov, stagiară

Sursa

Foto: rd.com

Distribuie articolul: