Adoră alimentele vii și le consideră o componentă importantă din viața sa, mai ales după ce a dovedit lumii că acestea pot fi și delicioase! Pe Tamara Șchiopu o cunoaștem după multitudinea de evenimente organizate la Chișinău și dedicate promovării unui stil alimentar sănătos. Am surprins-o cu impresii și după recentul Târg de Post Vegan Show. Am fost surprinse să aflăm că oamenii din țara noastră tind să se alimenteze tot mai sănătos!

Doamnă Șchiopu, când și în ce circumstanțe ați descoperit că alimentația sănătoasă și mai cu seamă cea vegană este vocația dumneavoastră?

Eu am descoperit alimentatia delicioasă după ce am devenit vegetariană, 15 ani in urmă. Iar elementul „sănătoasă” a sosit de la sine. Pregătind bucate simple, din produse primare, proaspete, de sezon și locale, pregătind cantități moderate și consumând cu măsură – alimentația nu are cum să nu fie sănătoasă, dar și delicioasă!

Zilele trecute, ați organizat o serie de evenimente dedicate alimentației bazate pe produse de origine vegetală. Ce lecții de bază ați tras din acestea?

Am înțeles că toată lumea dorește să mănânce ceva gustos și sănătos, că oamenii doresc să încerce produse mai puțin cunoscute, deși autohtone și că cererea de produse autohtone de sezon este probabil mai mare decât oferta curentă. Prea multe produse la noi sunt de import, pe când ar putea fi cultivate și în Moldova:  lintea, bobul, varza neagră, semințele de cânepă, napul, mălaiul, etc.

Am putea accepta ideea că „vegetarienii sunt persoanele care postesc continuu”?

Vegetarienii consumă lactate și ouă, deci nu postesc în sensul deplin al cuvântului, însă faptul că ei nu consumă carne, denotă un fel de post. Veganii, într-adevăr, sunt cei mai apropiați de conceptul de Post, însă ei consumă și alcool, care nu este acceptat în post.

E corectă percepția conform căreia e mai scump să fii vegetarian decât „omnivor”?

Depinde de ce dorești să mănânci. Dacă alegi produsele înalt procesate, sau dorești să mănânci doar în localuri, sau cumperi ingrediente sofisticate, de import și în afara sezonului de creștere, atunci vegetarianismul într-adevăr poate bate la buzunar. Dar nici carnea de calitate nu este ieftină. Nu mă refer aici la produsele care conțin carne, tip: crenvuști, sardeluțe, salamuri, conserve. Dacă alegi produsele simple, autohtone și de sezon, din care să gătești singur bucatele preferate, atunci nu ar trebui sa fie „mai scump”. În general, în ziua de azi, produsele alimentare sunt foarte ieftine, mult mai ieftine decât munca producâtorului agricol, de asta nu ar trebui să ne plângem de mâncare scumpă… Mâncarea nici nu trebuie sa fie prea ieftină, caci atunci ea se aruncă și se irosește.

foto: Arhiva Personală

foto: Arhiva Personală

Între a fi vegan și raw-vegan există o diferență semnificativă. De ce specialiștii ne recomandă să evităm prelucrarea termică a bucatelor?

Diferența constă în modul de preparare a alimentelor, iar prepararea termică nu trebuie să depășească temperatura de 48 grade C. La asemenea preparare, sau în stare curdă, produsele își păstrează o mare parte de nutrienți, micro elemente și enzime. Mâncarea crudă se mai numește hrană vie. Este mai mult un stil de viață, decât un regim alimentar simplu, iar persoanele care doresc să treacă sau să încerce acest stil, o fac de obicei treptat, se informează bine și își ajustează obiceiurile și regimul zilei, ca să se simtă mai confortabil.

Despre beneficiile vegetarianismului asupra organismului, am aflat. Dar ce se întâmplă cu lumea spirituală a unei persoane care adoptă acest stil alimentar? Produsele vegetale ne purifică emoțiile?

Eu nu cred că cei care consumă carne si sau lactate neapărat sunt mai puțin spirituali și vice-versa. Motivele de a renunța la carne sunt din cele mai diferite: de la cele religioase, la cele de etică, de conveniență sau de a slabi și de a fi mai sănătos. Important este să te gândești la ceea ce mănânci: de unde au provenit, cum au fost crescute, cum au fost pregătite bucatele, cui să-i mulțumești pentru masa ta, cu cine împarți această plăcere. Or, asta o pot face toți, fie cei vegetarieni, vegani sau nu. Eu cunosc vegetarieni și vegani care au un comportament de superioriate față de cei din jur și asta mă dezgustă. Marea majoritate, însă, sunt oamenși obișnuiți, fiecare cu metehnele lor.

foto: Arhiva Persoanlă

foto: Arhiva Personală

Cât de bine învață basarabenii că produsele animale scurtează viața și pot fi înlocuite cu altele, vegetale și organice? Se naște și în Republica Moldova o cultură a vegetarianismului autentic, sau este mai degrabă o etichetă pe care unii o afișează doar pentru a se lăuda?

Într-adevăr în Moldova vegetariansmul și veganismul iau amploare. De fapt, în mod tradițional, în Postul Mare mai toată țara devine vegană, pentru mai mult sau mai puțin timp și nimeni nu se miră de acest fapt. Amploarea se explică atât prin accesul liber la informație și cunoștințe, cât și prin oferta sporită de produse vegetale de-alungul anului.

Dar relația între vegetariansm și sănătate este una complexă. Și ea se referă mai mult la alimentație ca atare, și nu doar la vegetarianism. Adică, alimentația trebuie să fie echilibrată ca să susțină un organizm sănătos. Sănătatea însă este influențată și de fondul genetic al omului, și de mediul înconjurător. Nemaivorbind de factorii psihologici. Omul într-adevăr își poate influența alimentația, pentru a fi mai sănătos, însă factorii genetici sunt fixați, iar cei legați de mediul înconjurător sunt prea greu de a fi modificați de un singur om.  Basarabenii au un simț bun al mâncării gustoase și al bucatelor de casă și asta e foarte bine.

Ce produse vegetale ați cunoscut în Occident și vă lipsesc acum, în Republica Moldova?

În luna martie, mi-au lipsit mix-urile de frunze de salată pe care le cultivăm la ferma noastră Eco din Marea Britanie. Noi le cultivăm tot anul împrejur, vreo 10-12 soiuri și mereu avem pe masă salate din tot felul de culori și arome. Îmi lipsește varza de iarnă – verde, rubinie și albă – deosebit de crocantă și aromată. Îmi lipsesc lăstarii de broccoli, pe care tot acum martie îi recoltam din câmpul deschis. În rest  – toate legumele pe care le avem noi acolo iarna, sunt și aici la piață și sunt extraordinare!

foto: Arhiva Personală

foto: Arhiva Personală

Aveți o rețetă preferată de post, la care să țineți cel mai mult?

Îm plac mult legumele multicolore de iarnă – praz, varză, morcov, frunze de mangold, kale, usturoi – toate tăiate felii subțiri și lungi, apoi călite timp de 4-5 minute într-un pic de ulei, la foc mare, condimentate cu sos de soia fermentat și servite imediat. Se numesc „stir-fry” (amestecă și călește).

Ce sfat le-ați oferi oamenilor care depun eforturi pentru a lansa o afacere autohtonă în domeniul alimentației raw-vegane?

Depinde de modelul de afacere. Daca e catering – i-aș sfătui să se axeze pe legume și fructe locale și de sezon, de altfel costurile vor fi astronomice, iar calitatea – dubioasă. Să lucreze cu producătorii autohtoni, să le comande produsele necesare din timp, ca ei să le cultive, apoi să se țină de cuvânt și să le procure. Probabil că va fi nevoie și de depozit, frigidere, pentru păstrare etc.

Dacă însă e o afacere de marketing, promovare sau consultanță  – să-și creeze o echipă de profesioniști, inclusiv doctori în medicină, pentru a putea acorda toată gama de informații și consultanță necesare.

foto: Arhiva Personală

foto: Arhiva Personală

Distribuie articolul: