Nu și-a propus să facă afaceri mari din creativitatea sa, însă anume aceasta o împlinește și îi este refugiul zilnic. Pentru Ludmila Gîscă nu există centimetri sau standarde pentru felicitările sale, ci doar imaginație, dăruire și materiale de calitate. Cum se măsoară la ochi și cum să faci din pasiune o adevărată fericire aflați din interviul de mai jos.

Ludmila, mamă și creator handmade… ce nu mai știm despre tine?

De aproximativ un an sunt mama unei fetițe de aur, așa că stau acasă. Lumea spune că sunt o fire creativă… probabil. Ori, mie îmi place să-mi petrec timpul liber productiv. Nu pot să stau fără treabă, de aceea am început să fac tot ceea ce se poate face manual în mediul casnic.

 felicitare

E vocație? Ce preferi să faci mai mult?  

fluturasiDa, fie asta în tehnica Scrupbooking sau lucrul cu hârtia, fie broderia, fie croșetat – e vocație. De fapt „Treburile casnice” sunt un fel de „Clean Freak” (râde). Lucrul manual este refugiul meu și mediul în care eu mă simt fericită. Îmi place să lucrez cu hârtia și să creez lucruri frumoase din ea, neobișnuite, de neimaginat.

Deci, pentru tine o simplă coală de hîrtie este o artă întreagă?

Totul a început odată cu pregătirile pentru nunta noastră, a mea și a soțului.  Din dorința de a face economii, de a reduce cheltuielile pentru nuntă, care și așa au fost destul de mari, am hotărît să încercăm să ne facem noi invitațiile. Am căutat pe net diverse surse de inspitație și am descoperit această tehnică, pe care eu eram foarte tentată să o încerc.

 Felicitarefelicitare

Îți mai amintești cum ai creat prima felicitare și pentru cine a fost?

Deci, invitația la nunta noastră a fost primul nostru produs, să-i spunem așa. Prima felicitare… nu-mi amintesc, sincer… Știu că era în nuanțe de verde… era ceva foarte, foarte simplu, însă mie îmi părea că este ceva extraordinar, deosebit de frumos. Cu părere de rău nu am păstrat-o, ar fi fost un articol de preț pentru colecția mea.

 felicitare

Cum și de unde îți vin asemnea idei ingenioase?

felicitareMă inspir din absolut tot, mai ales ce ține de acestă sferă. Sunt în continuă căutare de noi idei, de trend-uri, mă inspir de la meșterii americani, pentru că la ei această profesie este foarte căutată… În America lumea chiar își câștigă bani suficienți pentru trăi din aceasta. Încerc să improvizez ceva ce i-ar plăcea lumii… și în primul rând mie. Fac totul la ochi. De când am început chestia asta, am avut câteva situații de conflic cu soțul. Atunci când el mă ajută, eu nu-i dau dimensiunile concrete, nu măsor niciodată decât cu ochiul; când vine vorba de model, când vine vorba de efectuarea unei comenzi cu mai multe unități – nu am riglă sau metru!

Ludmila GiscaCu timpul, ajung să apreciez cel mai mult ultimele lucrări. Felicitarea perfectă este acum una pentru Revelion, o combinație clasică dintre roșu și negru, plus mai are un luciu… de „glam” să-i spunem așa…

Apropo, ce însemnă pentru tine „handmade”?

Afară că se traduce direct „făcut de mână”, pentru mine handmade însemnă un refugiu, eu astfel mă odihnesc, chiar dacă am o comandă de invitații pentru o nuntă la care trebuie să lucrez o noapte, o zi și încă o noapte – nu obosesc, ci mă odihnesc lucrând și lucrez odihnindu-mă. Găsesc energia și puterea ca să duc lucrul până la capăt, cuiva poate i-ar părea greu, și nu este ușor, într-adevăr, dar totuși mie îmi place, eu mă odihnesc lucrând.

Cine sunt clienții tăi? Cu ce ocazie apelează ei la tine? Cum te găsesc?

Clienții mei sunt în mare parte tineri, cupluri tinere… acum mai nou managerii pe vânzări, care se ocupă de cadourile pentru clienți, parteneri, lucrători, angajați. Mă găsesc prin recomandare, majoritatea, sau eu îi găsesc atunci când cineva solicită un lucru făcut de mână. Totul e să nu fii discret, ci să spui lumii despre ceea ce faci.

 felicitare

Care sunt felicitările mai aproape de inimă?

felicitareCele realizate pentru părinți, pentru apropiați, pentru persoanele dragi mie și cele făcute în exemplar unic. Acelea probabil îmi sunt cele mai dragi… deși, toate îmi pare că sunt „copii mei” (râde).

Câte investiții cere această „artă”?

Noi am început cu materiale din SUA, majoritatea… deoarece cum am mai spus acolo acest gen de activitate este foarte dezvoltat și materiale sunt foarte, foarte multe. Am procurat câte ceva de acolo, însă deja au început să fie aduse și în Chișinău. Investiții? Totul depinde de ceea ce alegi să faci, pentru că lucruri foarte frumoase se pot face și din chestii destul de ieftine, dar și de cerințele pieții mai depinde. Noi am investit mult în aparate care pot să decupeze anumite materiale, în anumite instrumente, ustensile ajutătoare pentru a efectua o felicitare, o invitație unicat.

Poți trăi dintr-o asemenea meserie la noi în Moldova?

Meșterii se ocupă foarte activ deja cu acest gen de muncă manuală, deci, dacă te dedici în totalitate artizanatului, vei reuși! Însă exclusiv din invitații și felicitări, nu, categoric nu trăiești – ți-ar trebui prea multe comenzi.

 taie la ochi

Ce sfaturi ai da tinerilor începători, care aleg să meargă pe acest drum?

I-aș sfătui să-și facă timp pentru asta și să se inzestreze cu foarte multă răbdare, pentru că nu-și vor acoperi cheltuielile din prima zi. Timp, dorință și răbdare ar fi principalele ingrediente, apoi ceva bani în pușculiță pentru a-i investi în această afacere, iar apoi creația e gata să-ți mângâie nu doar ochiul, dar și sufletul.

                                                                                   Postolnițchi Alisa

Distribuie articolul: