„Bună dimineața dragii mei, mă bucur mult să vă salut de acasă, alături de cea mai dragă coprezentatoare pe care o voi avea, alături de Teița. De azi înainte voi începe diminețile aici, voi fi prezentă în casa mea, vă las pe mâini bune, pe mâinile colegilor mei. Mi-am dat seama că ritmul de viața de până acum nu mai poate să continue. În curând Teița va merge la grădi, eu întotdeauna  am visat să am fetițe, să le fac cosițe, să le pun fundițe și să le duc la grădiniță. Vreau să trăiesc visul acesta, vreau să fiu cea care le face micul dejun acasă, cea care le îmbracă în ce vreau eu , nu în ce le duce tata la grădiniță, vreau să fiu o mamă bună pentru fetele mele”, a declarat în această dimineață Lilu. 

Lilu a venit și cu o veste bună pentru admiratorii săi. Nu se retrage din televiziune, se va implica într-un proiect care să nu o scoată din casă atât de devreme, adică la ora 5 dimineața. 

„Să știți că eu voi rămâne să fac ceea ce îmi place cel mai mult pe lumea asta – televiziune. În acest domeniu mă simt cel mai bine, îmi place să transmit mesaje consistente, cu conținut”.

Tot astăzi, Lilu a făcut o mărturisire pe blogul ei, în care se regăsesc multe mame. Iată ce scrie prezentatoarea:

„De câte ori v-ați simțit vinovate că nu ați fi mame bune pentru copiii voștri? Săptămâna ce a trecut a fost una foarte grea pentru mine. Ruptă în toate părțile, rupt în bucăți și sufletul meu. Îmi curgeau lacrimile și se adunau sub bărbie într-un șiroi de emoții ce abia mi le puteam explica. Oboseală și Vinovație – asta probabil mă durea cel mai mult. Mă simțeam o mamă depașită. În casă, totul întors cu fundul în sus. În mașină … de toate… de la o sticla umplută cu borș de casă adus de câteva zile de la țară,  până la câteva perechi de pantofi care la fiecare frână „călătoreau” dintr-un capăt al portbagajului în alta. Și ca o sabie răsucită în inima – am îmbrățișat-o pe cea mică prima dată în acea zi la ora 18.30, fiind plecată de la 5.00 de acasă. În timp ce eram la volan și plângeam, mă consolam că nu contează timpul cantitativ ci timpul calitativ petrecut alături de copii. Mă consolam că asta nu se întâmplă des. Mă consolam că prin asta trec și alte femei de-alde mine. Și totuși plângeam. Poate pentru că și copilul din mine avea nevoie în acel moment de dragoste, și eu nu îmi permiteam și acest lux. Poate pentru că încerc să mă ridic la propriile mele standarde… sau ale altora, că deja e aproape Insesizabilă granița între ce îți dorești cu adevărat și ce îți insuflă societatea că ar fi bine să îți dorești.
Am obosit de atâtea calificative, mama perfecta, soția ideală, femeia de succes. În spatele acestor atribute, tot spuse de alții, sunt atât de multe sacrificii. Chiar vă rog, dragi colegi din media, încetați să mai puneți etichete atât de pompoase pe „vedete”, celelalte mame tot merită.”

Continuarea o găsiți pe blogul ei, pe lilu.md.