Obezitatea este cauza multor maladii cardiovasculare, hipertensiunii arteriale şi a diabetului zaharat. Majoritatea adulţilor îşi menţin greutatea corporală, datorită unui sistem complex de mecanisme neuro-hormonale şi biochimice care reglează echlibrul dintre aportul şi consumul energetic. Anomaliile acestor mecanisme, dintre care multe sunt încă incomplet elucidate, determină fluctuaţii excesive ale greutăţii corporale. Dintre acestea, cel mai frecvent întâlnite sunt supraponderea şi obezitatea. Indicele masei corporale (IMC) – reprezintă raportul dintre greutate şi înălţime la patrat, valoarea lui determinând încadrarea unei persoane adulte (peste 20 ani) în diferite clase de status ponderal.

Indicele masei corporale (IMC)
Sub 18,5 kg/m² – subponderal
18,5 – 24,9 kg/m² – normoponderal
25 -29,9 kg/m² – supraponderal
30 – 34,9 kg/m² – obezitate gr.I
35 – 39,9 kg/m²- obezitate gr.II
peste 49 kg/m²- obezitate gr.III

La femei, adipozitatea totală reprezintă între 21% şi 35% din greutatea corporală, iar la bărbaţi acest procent variază între 8% şi 24%. Se deosebesc două tipuri de obezitate: tipul ginoid şi tipul android.
Tipul ginoid este mai frecvent întâlnit la femei, şi se caracterizează prin „formă de pară”, care apare datorită depunerilor adipose din jurul coapselor şi feselor. Se presupune că depozitele adipoase din aceste regiuni ar reprezenta o rezervă energetică necesară în situaţii cu nevoi crescute, precum sarcina şi alăptarea.
Tipul android sau în „formă de măr” apare mai frecvent la bărbaţi şi constă în repartiţia adipozităţii la nivelul abdomenului. Acest tip de distribuţie a ţesutului adipos se caracterizează prin mobilizarea rapidă a acizilor graşi liberi şi se asociază cu un risc semnificativ de hipertensiune arterială, boală cardiovasculară şi diabet zaharat tip 2.

Cel mai periculos este obezitatea abdominală, aceasta creşte semnificativ riscul de diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. O circumferinţă a taliei mai mare de 102 cm la bărbaţi şi 88 cm la femei este considerată un factor de risc major pentru diabet şi bolile cardiovasculare.

Un stil de viaţă nesănătos cuprinde alimentaţia hipercalorică bogată în lipide şi glucide şi ritmul alimentaţiei, cu consumul unor mese rare, bogate în calorii. Alimentele bogate în grăsimi au un efect redus de saţietate, iar dacă sunt consumate seara, limitează compensarea fiziologică a ingestiei calorice din seara următoare. Deseori, pacientul obez mănâncă o singură dată pe zi, frecvent seara, cantităţi mari de alimente.

Tulburările comportamentului alimentar frecvent sunt declanşate de stres, emoţii, stări depresive, anxietate. Consumul de alcool acţionează atât prin creşterea apetitului cât şi prin aportul caloric.
Sedentarismul este caracteristic vieţii moderne, duce la scăderea consumului energetic, favorizând obezitatea.
Deşi, atingerea greutăţii corporale ideale ar putea fi obţinută în cazul obezităţii moderate, adesea este de preferat un program de menţinere a greutăţii actuale şi de prevenire a câştigării în greutate, în locul fluctuaţiilor ponderale. Programele de reducere ponderală se alcătuiesc în funcţie de tipul şi severitatea obezităţii, de vârstă, de stilul de viaţă al pacientului şi se va ţine cont şi de factorii psiho-sociali. Chiar şi reducerea ponderală moderată sau menţinerea greutăţii sunt benefice.
– Scăderea valorilor tensiunii arteriale;
– Ameliorarea profilului lipidic: reducerea colesterolului total, a LDL colesterolului, creşterea HDL colesterolului;
– Îmbunătăţirea controlului glicemic, reflectat prin reducerea hemoglobinei glicozilate ( HbA1c);
– Creşterea longevităţii.

Se recomandă scăderea în greutate cu 0,25-0,5 kg/săptămână la persoanele cu IMC mai mare de 35, ducând la o reducere cu 10-15% din greutatea corporală la sfârşitul primului an. După o perioadă de adaptare la o greutate corporală mai mică, se poate repeta un nou ciclu de scădere ponderală.
O scădere fiziologică în greutate poate fi realizată prin calcularea zilnică a caloriilor. Este foarte individual pentru fiecare persoană în parte, deoarece depinde de vîrstă, sex, activitate fizică.
O formulă de calcul a caloriilor zilnice consumate de organism care reprezintă energia cheltuită pentru menţinerea funcţiilor vitale şi se măsoară în condiţii de repaus ar fi:
pentru bărbaţi: greutatea (kg) ×24 = numărul de calorii pe zi
pentru femei: greutatea (kg) ×22 = numărul de calorii pe zi

Efortul fizic determină un consum mare de calorii necesare contracţiei musculare, iar munca intelectuală presupune o cheltuieală energetică minimă. Mişcarea este o metodă eficientă de ardere a caloriilor. Pentru că energia provine exclusiv din aportul alimentar, concluzia este că dacă te-ai îngrăşat, înseamnă că mănânci mai mult decît ai nevoie.

Nu aşteptaţi ca autorităţile să vă dea permisiunea sau interdicţia pentru anumite produse şi nici nu daţi vina pe industria alimentară dacă face mâncarea gustoasă, care îngraşă. Nu poate nimeni să vă oblige să o consumaţi, dacă nu doriţi.
Obezitatea este o boală gravă, aproape incurabilă, pentru care nu există pînă în prezent nici un tratament eficient. Dacă 5% din obezi reuşesc să slăbească definitiv, pentru restul 95% lupta continuă, sub o formă sau alta. Obezitatea e tristă şi, deşi nu doare, afectează treptat întregul organism, iar efectele ei sunt destul de grave. Obez nu te naşti, ci devii, aşa că trataţi cu seriozitate orice kilogram în plus.

Luminița Suveică, medic nutriționist 

Distribuie articolul: