Este un izvor de ghidușii, dar și de talent. Interpreta de muzică populară, Maria Meșină, are o dragoste aparte pentru folclor, o glumă bună, dar și pentru limba română. Cum a reușit să le îmbine pe toate trei aflăm chiar de la ea.  

De unde își are rădăcinile dragostea dvs. pentru folclor?

Pot spune că m-am trezit la viaţă cu cântecul în suflet. De când mă țin minte, în familia noastră s-a cântat folclorul. La orice sărbătoare, rudele se adunau în jurul mesei și cântau în frunte cu mama, care avea un talent deosebit. Mai târziu, chiar am înregistrat peste 30 de cântece de ale ei, care şi acum se păstrează în fondurile radioului naţional.

Totuși, după absolvirea şcolii ați ales un alt drum în viață și anume de a fi profesoară de limba română, care a fost motivul?

Este adevărat că, am avut toate oportunitățile de a merge pe calea muzicii, dar m-am gândit că sunt femeie și ar trebui să am o familie, iar pentru asta am vrut să fiu pedagog ca să-mi educ copii corect. Iată de ce am ales să fac facultatea de filologie a Universității de Stat. Dar nu am reuşit să intru în primul an, ci din a doua încercare.

Și cu ce v-ați ocupat timpul un an de zile până aţi devenit studentă?

Am făcut tot ce am putut ca să nu pierd timpul fără rost şi pot spune cu siguranţă că am obţinut succese destul de bune. Am făcut cursuri de muzică, iar după un an m-am întors în satul meu de baştină, Ruseştii Noi, unde am format o orchestră, care pe parcurs a devenit cea mai bună din raion. Iar mai apoi, din cauza mai multor probleme, nu am reuşit să o mai menţin. Am revenit în Chişinău şi mi-am început studiile la facultate.

Cu toate acestea, nu ați renunțat definitiv la muzică. Cum ați reușit să îmbinați utilul cu plăcutul?

De fapt, consider că am avut un mare noroc atunci când am venit la facultate, deoarece am avut ocazia să cânt în orchestra universității „Struguraș”. Acolo am cântat împreună cu cei mai virtuoși muzicieni de astăzi, precum: Constantin Moscovici, Ion Surguci, Sergiu Băluțel. Alături de ei am fost în diferite turnee peste hotare, pe timpul când era foarte greu să pleci din Republica Moldova, atunci când se spunea că numai păsările călătoresc.

Viaţa dvs. nu a fost deloc una monotonă, aţi reuşit să cântaţi, să lucraţi şi cu copii, şi cu cei maturi, dar cum îmbinaţi arta cu activitatea zilnică la Academia de Ştiinţe?

Este adevărat, în prezent sunt foarte ocupată, fiindcă activez la Academia de Științe, dar să fiu sinceră, nu am putut refuza niciodată invitația persoanelor dragi, precum îmi este Dina Vrăjmaşu, la un concert pentru a bucura lumea. Până la urmă aceasta este menirea unui adevărat artist, să ştie să dăruiască, cu sufletul deschis, tot ce are el mai bun. Aşa sunt eu, toată viaţa am fost liberă şi nu am cum să dau înapoi, îmi place să încânt lumea cu melodii de suflet şi cu glume bune.

Apropo de glume, ați publicat și o carte „Ghidușii de la Ruseștii Noi”, pe care ați dăruit-o, până la ultimul exemplar, de ce?

Viața este mult mai frumoasă atunci când glumești, iar la noi în sat, de când mă ţin minte, lumea glumeşte. Glumele pe care le-am adunat în lucrarea mea le-am acumulat pe parcursul anilor tot de la oamenii veseli. Am scris cartea după ce am suferit o operație complicată în Rusia. Iar motivele pentru care am dăruit-o sunt destul de simple: astfel i-am mulțumit Domnului că m-am făcut bine și am oferit oamenilor ocazia de a zâmbi, chiar și atunci când au probleme, astfel sunt și eu mulțumită. Permanent, unii îmi zic că eu nu am nicio grijă, dar poate că am mai multe decât ei, pur şi simplu, eu consider că trebuie să ştii să trăiești fiecare clipă zâmbind.

Distribuie articolul: