Pe moldoveanca Inga Protuc a adus-o în Cipru dragostea, dar și dezamăgirea pentru ceea ce găsise în Moldova după revenirea de la studiile din Cluj. Ciudat sau ultra-modern, Inga și-a cunoscut soțul pe internet și exersa, în convorbirile cu el, limba engleză. Astăzi are o familie fericită cuipriotul și profesează acolo avocatura. Cum i-a reușit acest lucru, cum îi adună grămăjoară pe moldovenii de acolo și pentru ce ar reveni acasă, aflați mai jos. 

Inga, spune-mi cum ai ajuns în Cipru și când s-a întâmplat acest lucru?

Am pășit pe pamântul cipriot în luna aprilie, 2001. Văzând acum această dată mă iau fiorii. Da, sunt de 13 ani în Cipru. Am ajuns în această țară la insistența soțului meu, Renos. Dacă nu mă căsătoream cu el, cred că nu ajungeam aici niciodată (zâmbește).

 Inga Protuc

Să spunem și că ai fost studentă în România, deci calea străinătății ai luat-o mult mai demult?

La 17 ani, prin 1994 eram deja studentă la Facultatea de Drept a Universității “Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Eram mulți basarabeni în Cluj și tind să afirm ca eram destul de uniți. Am avut o viață de student extraordinar de frumoasă. În 1999, imediat după absolvirea facultății, am sosit la Chișinău. Fiind masterată la Facultatea de Drept a USM-ului, am primit niște ore ca și asistent universitar. Acolo am cunoscut mulți oameni care astăzi, după cum văd, au ajuns persoane notorii în spațiul politic a țării. Cei doi ani de la Chișinău m-au transformat dintr-o persoană ambițioasă într-una confuză. Nu puteam înțelege cum funcționează societatea moldovenească, înnotând atât de adânc în corupție și minciună. Am rămas profund dezamăgită!

 Cu sotul Cipriot

Cum ai juns să te măriți cu un cipriot, cum te-a cucerit?

Amintirile mă fac să zâmbesc… Ne-am cunoscut întâmplător, în spațiul virtual. Eu aveam 23 și el 25 de ani. Discutam mult, atât prin rețele de socializare cât și la telefon. Eram foarte fericită că puteam practica engleza. Asta pâna mi-a propus să ne întâlnim pe un teritoriu neutru – la București. Am petrecut împreună două săptămâni frumoase. Atunci mi-am dat seama ca acel băiat de 25 de ani era, de fapt, foarte inteligent, cu un suflet mare și culmea – pedagog. O spun deoarece și părinții mei erau pedagogi (istorici). M-a invitat în Cipru pentru ai cunoaște familia, iar acolo m-a cerut de nevastă. Ne-am căsătorit civil, deoarece în Cipru căsătoria civilă nu e practicată decât de către străini. Ciprioții cred în căsătoria religioasă (cununie). Dacă te căsătorești în biserică atunci chestia e serioasă. Noi ne-am căsătorit civil pentru a ne cunoaște mai bine, un fel de perioadă de încercare și exact peste doi ani am pășit pragul bisericii pentru a ne cununa. Și nu am greșit. Soțul meu e un familist extraordinar. Suntem foarte uniți și avem o familie modernă. Avem două fetițe minunate cu care ne mândrim mult.

 Familia Protuc

Cum se face că lucrezi după profesie, ai legalizat diploma sau ai făcut studii și acolo?

În primul rand am făcut toate demersurile necesare pentru a mi se recunoaște diploma. Procedura de recunoaștere a fost rapidă. În doar trei luni autoritățile competente mi-au dat undă verde. După aceasta, la insistența soțului meu, am mers și am dat examenul prin care se certifică buna cunoaștere a limbii (vorbim de greacă). Aceste examene sunt organizate de statul cipriot prin intermediul Ministerului Invățământului. Fiind deja mai sigură pe mine am început stagierea de avocat la un birou privat de avocați din Larnaca și exact peste un an am dat examenele obligatorii (zece la număr) pentru a lua licența de avocat și a deveni membru a Asociației Avocaților din Cipru (Cyprus Bar Association). Acolo, absolvenții facultăților de Drept care doresc să devină avocați pledanți sunt obligați prin lege să facă stagierea de avocat timp de 12 luni și pe parcursul acestei perioade să frecventeze seminare specializate în Drept Penal, Drept Civil, Constituțional etc. După asta se susțin cele zece examene în decursul unei sesiuni de două săptămâni. Datorită faptului că Cipru a fost colonie britanică, sistemul lor de drept e unul anglo-saxon. Mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc. În tot cazul, sunt mândră că am reușit să iau examenele chiar din prima. Anul acesta fac șapte ani de când practic avocatura în Cipru.

 avocata in Cipru

Mai sunt moldoveni pe acolo, cum mențineți legăturile?

Nu suntem mulți moldoveni în Cipru dacă comparăm diasporele existente în Italia, Grecia sau Marea Britanie. Aș zice că suntem o mâna de moldoveni, dar încercăm să ne întalnim cu toții cât mai des. Din fericire există rețelele de socializare și astfel știm ce se întâmplă în mica noastră diasporă. Avem oameni deosebiți cu experiențe uimitoare de viață. Simt în vocea fiecăruia o oarecare amărăciune atunci când vorbim de Moldova. Deja existăm ca și asociație chiar dacă e într-un mod mai non-formal. Asociația Moldovenilor din Cipru ” Ștefan cel Mare” va fi, în curând, și oficială. Nu pot zice că suntem foarte activi dar la un gratar, la o zi de naștere sau alt gen de sărbători ne adunăm.

 Pic nic

Știu că ai făcut demersuri pentru o colaborare dintre televiziunea cipriotă și cea moldovenească, la ce etapă este acest proiect?

Am fost traducător în cadrul negocierilor pe care le-au dus Nicolae Damaschin și Cristina Mîțu – membrii ai Consiliului Coordonator al  Audiovizualului din Moldova cu colegii lor ciprioți. Ei au venit cu gândul de a prelua niște practici în ceea ce privește tranziția de la televiziunea analogică la cea digitală terestră. Autoritatea de Radio și Televiziune cipriotă a trecut la aceste standarde încă din 2011. De asemenea, omologii ciprioți au împărtășit din experiența acumulată referitor la protecția minorilor în programele audiovizuale, pentru că Cipru e o țară europeană și implementează directivele europene în acest domeniu. Într-un final a fost semnat Memorandumul de Cooperare în domeniul Audiovizualului, iar faptul că CCA a devenit membru cu statut de observator în cadrul Reuniunii Plenare a Rețelei Mediteraniene a Autorităților de Reglementare (MNRA) se datorează și susținerii Cipriote.

 Inga Protuc

În ce mod vezi viitorul tău acolo, crezi că te mai întorci în Moldova?

Grea intrebare… Cu siguranță mă văd tot în Cipru, tot avocat și tot voluntar în mai multe domenii. Mă implic tot mai mult în noul program finanțat de Uniunea Europeana, Erasmus Plus, ca formator. Sunt vice-președinte la un ONG – Network of European Citizenship and Identity) care promovează educația pe tot parcursul vieții, atât în rândurile adulților cât și în rândurilor tinerilor. Sunt formator sau trainer în educația non formală și am facilitat ateliere de muncă și tabere de vara atât în Cipru cât și în România. Acum pregătesc noi proiecte legate de  Gender in Europe și Life Active Role Playing în parteneriat cu mai multe organizații din Europa. Anul trecut ONG-ul nostru a colaborat și cu o organizație din Moldova. În același timp sunt de vre-o opt ani voluntară și fondator al altei asociații care se ocupă cu protecția animalelor abuzate și abandonate. Suntem șapte persoane care am creat cel mai modern și conform standardelor europene adăpost pentru animale abandonate și abuzate. Sunt mândră că fac parte din această echipă. Voluntariatul face parte din personalitatea mea.

Cu fiica la proteste

În Moldova voi veni doar ca să-mi vizitez rudele și prietenii. Vin o dată pe an pentru a mă reîndrăgosti de locul natal și pentru a insufla această dragoste și copiilor mei. Și binențeles nu voi înceta niciodată sa îmi promovez poporul și valorile lui.

Dacă ai avea resurse importante, în ce domeniu ai investi în Moldova?

Resursele sunt puțin, dacă s-ar crea și condiții propice în Moldova, cred că aș investi în domeniul ariculturii. Pământul moldav e un miracol al naturii. Cred că cele mai gustoase fructe și legume pe care le-am mâncat provin din gradinile compatrioților noștri. 

 Cu animalele

Ce ar trebui să împrumute poporul nostru de la ciprioți în materie de comportament, tradiții sau obiceiuri?

În materie de tradiții ciprioții nu ne-ar putea da absolut nimic. Aș spune că ei ar putea împrumuta de la noi. Moldovenii au un amalgam de obiceiuri atât de colorat și atât de variat încât e greu sa fie comparat cu altceva.

Cât privește comportamentul, Ciprioții nu beau mult alcool sau mai bine zis, ei consumă responsabil. De când sunt aici nu am văzut cipriot care să doarmă beat în locuri publice, chestie pe care o sesizez însă în Moldova ori de câte ori merg acasă.

Cu sotul

Voi menționa că avem multe de învățat în ceea ce ține de valorile familiei. Aici, în Cipru, familia e centralizată – sunt foarte aproape unul de altul și se susțin reciproc. Ei sunt șocați să audă că în Moldova femeile merg la muncă în străinătate pentru a susține finaciar familia. Și ei au trecut prin perioade grele, dar bărbații au fost cei care au plecat și au muncit din greu. În Cipru NU există case pentru copii orfani! Există centre pentru amplasament temporar cu un număr foarte mic de copii care provin din familii mai dezavantajate social, însă nu orfani. În acest sens statul face tot ce e posibil ca acești copii să aibă o familie unde ar putea fi bine îngrijiți și educați.

Foto: Arhiva personală

Distribuie articolul: