Inegalitatea dintre femei şi bărbaţi în Moldova s-a acutizat în ultimul an, concluzia Indexului Egalității de Gen 2021, un studiu anual care măsoară nivelul egalității de gen în câteva domenii cheie: sănătate, piața muncii, politică, accesul la resurse, percepții și stereotipuri.

Tradițional, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul Egalității de Gen, pentru a analiza și înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova.  În 2021, nivelul egalității de gen se echivalează cu 59 de puncte din maximum 100, ceea ce e cu un punct mai mic decât în anul precedent. Dacă în anii precedenți se înregistrau progrese în ritm lent, anul ăsta putem afirma că regresăm. Scăderea unui punct semnifică nu altceva că politicile întreprinse au un impact redus.

Datele Indexului 2021 arată că, jumătate dintre domeniile Indexului au înregistrat scăderi ale valorilor. Nivelul egalității este măsurat de la 0 (zero) la 100 (o sută). Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. Cea mai pronunțată diminuare observăm pentru ariile Accesul la resurse, Educaţia şi Piaţa muncii. Astfel, specificul acestor arii vin să evidenţieze manifestarea inechităţilor în ambele direcţii, atât asupra femeilor, cât şi a bărbaţilor.

Piața muncii din Moldova se caracterizează prin decalaje de gen pronunțate care se reflectă negativ asupra femeilor, în majoritatea cazurilor. În ultimii 3 ani observăm o scădere scontată a valorilor indexului pentru piața muncii, femeile fiind cele mai afectate. Ultimele date oferite de Biroul Naţional de Statistică, arată o retragere a femeilor din rândul persoanelor ocupate (rata de ocupare a femeilor – 36,5%, a bărbaţilor – 44,2%).  Retragerea femeilor de pe piața muncii le face mai dependente de prestațiile sociale – aceasta reprezentânt, în 2019, 24,1% din veniturile totale disponibile ale femeilor (16,2% în cazul bărbaţilor). Măsurile orientate spre reconcilierea eficientă a vieţii profesionale cu cea personală ar putea fi considerate motivele de bază ce alimentează respectivul regres în atingerea echilibrului de gen în materie de muncă.

Totodată, potrivit datelor BNS, în 2019, în medie, doar 22,5% din numărul total al copiilor de 1-2 ani erau încadrați în instituțiile de educație timpurie. Decalajul între salariul mediul al femeilor și bărbaților crește constant, actualmente constituind 14,1%.

În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 17 079 MDL în 2020.  În contextul dat, apar semne de întrebare cu privire la eficacitatea şi complexitatea politicilor de reconciliere a vieţii profesionale cu cea personală.

Criza cauzată de pandemia CODIV-19, scade şi mai mult din şansele femeilor de a se bucura de oportuniţăţi egale cu bărbaţii. Recentele studii elaborate de CPD, cu privire la impactul pandemiei asupra egalităţii de gen, au evidenţiat că, măsurile instaurate pentru depăşirea efectelor coronavirusului, au accentuat inechităţile şi aşa semnificative în divizarea responsabilităţilor de îngirjire şi a determinat o retragere şi mai mare a femeilor de pe piaţa muncii.

Indexul Egalității de Gen măsoară inegalitatea în ambele direcții. De cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor. Datele Indexului egalității de gen arăta că, de fapt, și bărbații sunt afectați direct de inegalitatea de gen în special pe domeniile sănătății și educației. Studiile relevă că bărbaţii sunt mai reticenţi să investească sau participe la instruiri pentru sporirea calificării profesionale și sunt mai puţin predispuşi să acceseze serviciile medicale pentru evaluarea consecventă şi ordinară a stării de sănătate.

În cazul menţinerii tendinţei actuale, Moldova, va atinge un nivel perfect al egalităţii de gen (mai mult de 95 de puncte din 100) peste 204 ani. În anul precedent, în baza calculelor şi a variaţiilor valorilor Indexului Egalităţii de Gen pentru ultimii 10 ani, CPD a estimat că femeile din Moldova se vor bucura de oportuniţăţi egale cu bărbaţii abia peste circa 200 de ani. Estimările actualizate arată că,Moldova, va atinge un nivel perfect al egalităţii de gen (mai mult de 95 de puncte din 100), deja peste 204 ani. Astfel, în loc să avansăm, din contra – stagnăm.

Inegalitatea de gen împiedică Moldova să-și atingă întregul potențial. Autoritățile trebuie să întreprindă măsuri urgente ca să accelereze progresele în domeniul egalității de gen.

Dat fiind menţinerea şi chiar accentuarea inegalităţilor de gen, SOLICITĂM Parlamentului, Președinției și Guvernului să adopte măsuri pentru a demonstra adevărata intenție de a promova egalitatea de gen în Moldova. Acestea se referă la:

1 Sporirea accesului la servicii de educație timpurie, prin: (i) extinderea serviciilor de creșe publice și (ii) deschiderea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori.

2. Implementarea măsurilor de încurajare a ambilor părinți să beneficieze de concediul de îngrijire a copilului. Aceasta ar fi posibil prin: (i) aplicarea „cotei pentru tați” (father’s quota), politica ce rezervă exclusiv tatălui o anumită perioada din concediul parental, care nu este transferabilă (dacă tatăl nu o utilizează, atunci familia pierde perioada respectivă) și (ii) oferirea suplimentelor financiare acelor tați, care ar dori să prelungească durata concediului parental, mai mult decât perioada minimă prevăzută.

3. Diminuarea diferenței salariale prin: (i) introducerea în cadrul legal național a definițiilor muncii egale și a muncii de valoare egală, (ii) introducerea măsurilor de sporire a transparenței în sistemul de salarizare, (iii) eliminarea prevederilor legislative discriminatorii și (iv) introducerea mandatului clar pentru instituțiile de egalitate în prevenirea discriminării în domeniul remunerării.

4. Introducerea măsurilor de combatere a hărțuirii sexuale în câmpul muncii printre care: (i) legalizarea chestionării anonime drept instrument de identificare a incidenței hărțuirii sexuale la locul de muncă; (ii) elaborarea și aprobarea ghidului practic pentru angajatori/angajatoare ce va încorpora acțiuni și instrumente specifice de creare a unui mediu de lucru fără discriminare, abuzuri și hărțuire; (iii) completarea Legii nr. 5 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați cu prevederi referitoare la obligația angajatorului/angajatoarei de a stipula în acordurile colective de muncă clauze menite să reducă/excludă manifestări de hărțuire în câmpul muncii; (iv) completarea art. 31 alin. 2 din Codul muncii cu prevederea interzicerii hărțuirii sexuale la locul de muncă și aplicarea procedurilor de prevenire și eliminare a acesteia; (v) organizarea anuală a instruirilor privind fenomenul hărțuirii sexuale de către Inspectoratul de Stat al Muncii în cadrul companiilor mari din Moldova.

5. Ratificarea Convenției de la Istanbul. Proiectul de lege privind transpunerea în legislația națională a angajamentelor legate de Convenția de la Istanbul de un an de zile este tergiversat în Parlamentul Republicii Moldova.

Indexul Egalității de Gen 2021 este realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în cooperare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

Distribuie articolul: