A patra zi din Săptămâna Patimilor, Joia Mare (Joia Curată) este ziua în care praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitoru. După obiceiurile strămoșești, în această zi se face curățenie generală în casă înainte de pregătirea bucatelor de Paști.  

Acum, aproape nimeni nu face asta, însă pe timpuri, strămoșii se trezeau de dimineața și mergeau la râu pentru a se spăla.

În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare câte o dorință și dezlegându-le când dorința s-a împlinit. Acesta ață și-o pun sub pernă seara, crezând că-și vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârsta.

În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimarita. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele lenese se spunea că vine Joimarita să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroșesc ouale; pentru că se spune că ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră, scrie crestinortodox.ro

Dacă vrei să ai succes tot anul, trebuie să te speli înainte de răsăritul soarelui.

În Joia Mare apa poate spăla toate păcatele, toate insultele, toate durerile și problemele nerezolvate care s-au acumulat pe parcursul anului.

Se spune că în această zi se recomandă să faci duș în piciore, ca să lași jetul de apă să îți curățe corpul tău și să îți dea energie.

Potrivit Dcnews.ro, se spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru ca ei să se poată încălzi și pentru a avea lumină. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle.

Credinţa este că, în această zi, morţii vin pe la vechile lor locuinţe, unde stau până la Moşi sau Sărbătoarea Moşilor (sâmbăta dinainte de Rusalii sau Duminica Mare), când se fac împărţeli de plecarea sufletelor, când morţii pleacă cu colacul şi cu oala pe care le-au căpătat.

În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, se împart, între neamuri şi la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitata, care se dă pentru morţii uitaţi. Se duc femeile la tămâiat şi aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârlă şi aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă de pomană pe la femeile neputincioase. Această lucrare se face timp de nouă joi după Paşti.

Distribuie articolul: