Dacă femeile doresc să își asume rolul de lideri la locul de muncă, ele au nevoie să înlăture obstacolul pe care îl reprezintă grijile. Cel puțin, aceasta este concluzia unei cercetări efectuate de Grupul de Evaluare CDR, activ în creearea mijloacelor de evaluare pentru managementul executiv. Prin studiul de față, CDR și-a propus să investigheze factorii de risc ce afectează succesul în carieră. Evaluarea a relevat faptul că un procent semnificativ al populației feminine (estimat la 65%) întâmpină riscul specific unei categorii pe care CDR o numește „The Worrier”, o problemă care, după sugestia raportului, contribuie la neputința femeilor de a depăși bariera așa-numitului „tavan de sticlă”.

În același timp, bărbații sunt expuși riscurilor care corespund „egoiștilor”, ei nefiind capabili, în aceeași măsură, să respecte regulile. Conform analizei CDR, asemenea riscuri nu reprezintă un pericol atât de mare pentru succesul în carieră precum îngrijorarea.

Pentru efectuarea raportului – ale cărui rigori nu se apropie, nicidecum, de cele ale unui studiu științific – au fost selectați, aleatoriu, 123 de lideri de gen masculin și 137, de gen feminin, dintr-o bază de date care înregistra 150.000 de angajați din 35 de companii.

Încadrarea în categoria „The Worrier”, notează autoarea raportului, Nancy Parsons, constituie un factor de risc autodistructiv. Femeile care fac parte din categoria respectivă „își pierd credibilitatea, dar și viziunea, prin aceea că nu pot rămâne consecvente în menținerea unui punct de vedere, o consecință a analizei și a autoanalizei excesive.”

Anxietățile, sugerează autoarea, trebuie interiorizate, întrucat manifestarea lor în mediul serviciului pune în pericol atât eficiența muncii, cât și siguranța carierei.

Există un consens, în rândul psihologilor, care exprimă faptul că femeile se îngrijorează mult mai mult decât bărbații. Aceștia își asumă riscuri cu dezinvoltura, în timp ce femeile afișează o atitudine prudentă.

Psihologul evoluționist Nigel Barber scrie că „selecția naturală favorizează femeile prudente, care nu înfuntă riscuri fără să fie absolut necesar; ele sunt persoane adaptabile, în termeni evoluționiști, cu mult mai multe șanse de supraviețuire, capabile să ofere copiilor un mediu sigur, propice dezvoltării”.

Totodată, nu este fals că femeile sunt cu mult mai predispuse tulburărilor anxioase. Ele semnalează de două ori mai multe șanse de a le dezvolta, notează New York Times.

Astfel, în pofida naturii non-științifice a raportului, trebuie să admitem că îndoiala și grijile le macină pe femei într-o măsură cu mult mai mare. CDR enumeră câteva motive:

Îngrijorarea face să fii considerat slab

Pentru cei mai mulți, îngrijorarea este echivalentă cu frică. Iar frica nu se numără printre virtuțile unui lider. Potrivit lui Parsons, „atitudinea tematoare, exagerat de prudentă și care tinde să evite orice conflict face că femeile să fie considerate drept lipsite de curaj și de încrederea în sine. Acest comportament este pe deplin opozabil credinței ca liderul înfruntă, întotdeauna, situațiile grele, și gestionează conflictele cu luciditate și cu eficiența”.

Credibilitatea se pierde

Deciziile rapide și ferme sunt căile prin care liderii își exercit controlul. Anxietatea tradează nesiguranța, iar în aceste condiții, punctul de vedere susținut devine cu mult mai vulnerabil. „Îngrijorarea înseamnă nehotărâre, marchează lipsa curajului și o atitudine care nu poate fi în niciun fel decisivă. Astfel, adaptabilitatea la schimbări rapide scade sensibil.” Ciudat, dar raportul precizează că imaginea descrisă corespunde doar femeilor care fac parte din categoria „the worrier”. Bărbații anxioși sunt catalogați drept „oameni cu alegeri prudente”.

Grijile scad ritmul

Stresul legat de o decizie sau de un plan coincide cu o atitudine reflexivă, analitică, dedicată mai degrabă evaluării decât acțiunii. A gândi prea mult împiedică elanul decisiv, iar după cum formulează Parson, „cei îngrijorați studiază, revizuiesc, sunt critici, dar nu sunt performanți”.

Îngrijorarea este auto-distructivă

Există o confuzie în definirea grijilor – unele păreri le traduc prin abordarea realistă a problemelor, însă alții le consideră un consum ineficient de timp și de energie. Experții, într-adevăr, opinează că grijile tind către un beneficiu nul – nu duc nici la soluționarea problemei, nici la consumarea lor într-un sentiment pozitiv.

Sursa: www.psychologies.ro

Foto: nutritionistinnyc.com

Distribuie articolul: