Republica Moldova este prima dintre ţările Parteneriatul Estic care s-a alăturat Programului pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii al Comisiei Europene (COSME), cu un buget total de 2,3 miliarde de euro pentru anii 2014-2020. Acordul a fost semnat la Bruxelles, pe 29 septembrie, de către Comisarul european pentru Industrie şi Antreprenoriat, Ferdinando Nelli Feroci, şi şeful misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Eugen Caras. Despre avantajele acestui acord, dar şi despre alte aspecte importante de pe agenda europeană a ţării noastre am discutat cu Ambasadorul Eugen Caras.

Domnule Ambasador, ce avantaje le va aduce antreprenorilor din Republica Moldova alăturarea ţării noastre la Programul COSME al Comisiei Europene?

După cum se cunoaşte, în Republica Moldova, sectorul ÎMM-urilor are o pondere esenţială, de circa 97,7% din numărul total al agenţilor economici, reprezentând coloana vertebrală a economiei şi asigurând piaţa cu locuri de muncă. În acest sens, participarea în Program va contribui exponenţial la ridicarea competitivităţii şi a durabilităţii ÎMM-urilor, la încurajarea unei culturi antreprenoriale, la dezvoltarea şi crearea de noi ÎMM-uri. În special, COSME va oferi ţării noastre accesul la Reţeaua Europeană a Întreprinderilor (Enterprise Europe Network), ale cărei obiective sunt educaţia antreprenorială, îmbunătăţirea cadrului legal în domeniu şi a politicilor antreprenoriale pentru ca acestea să devină mai eficiente, programele de consiliere personalizate pentru grupurile de antreprenori etc. În mod evident, toate aceste avantaje ne vor permite o implementare mai uşoară a prevederilor Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, şi mai ales instituirea Zonei de Liber Schimb şi utilizarea pe deplin a pieţei comunitare.

Cum se face că, dintre ţările Parteneriatului Estic, Republica Moldova este prima care se alătură acestui program?

Într-adevăr, nu este în premieră când ţara noastră devine „deschizătoare de drumuri” în relaţia cu Uniunea Europeană – să ne amintim că, din cele şase state ale Parteneriatului Estic, doar cetăţenii moldoveni se bucură de regim liberalizat de vize în spaţiul Schengen. Este o realitate care ne încurajează pentru noi proiecte. Cât priveşte COSME, ţara noastră a aderat la acest program pentru că tinde să-şi modernizeze economia şi infrastructura, să înlocuiască economia bazată pe consum cu o nouă paradigmă orientată spre exporturi, investiţii şi inovaţii. Pentru aceasta este absolut indispensabil să punem un accent sporit pe dezvoltarea sectorului ÎMM-urilor. Respectiv, instituţiile statului şi-au conjugat toate eforturile necesare pentru a putea participa, începând cu 2014, la Programul dat care, apropo, abia din anul curent s-a deschis şi ţărilor din afara UE, inclusiv celor din vecinătatea estică.

„Este un gest foarte important de solidaritate faţă de toată populaţia ţării”

După ce, la sfârşitul lunii iulie, Federaţia Rusă a interzis importul de fructe moldoveneşti, oficialii europeni au anunţat că pentru merele, prunele şi strugurii din Republica Moldova, destinate pieţei Uniunii Europene, cota de export va fi dublată. Cum decurg discuţiile la acest subiect în cadrul Comisiei Europene?

Restricţionarea exportului de fructe şi legume moldoveneşti pe piaţa rusă, în plin sezon de recoltare, a determinat Uniunea Europeană să facă un gest de solidaritate faţă de Republica Moldova. Mai exact, Comisia Europeană a lansat iniţiativa de a dubla cota la exportul celor trei categorii de fructe sensibile pentru sectorul nostru agro-alimentar – merele, prunele şi strugurii de masă. Propunerea respectivă a fost înaintată de către Comisia Europeană în adresa Consiliului UE şi a Parlamentului European care, prin co-decizie, urmează să o adopte în viitorul apropiat. Este o procedură legislativă uzuală pentru luarea deciziilor în cadrul Uniunii Europene. Dar, repet, este un gest foarte important de solidaritate cu toată populaţia ţării noastre. În acelaşi timp vreau să punctez că, odată cu liberalizarea completă a pieţei comunitare pentru producţia vinicolă moldovenească şi semnarea Acordului de Asociere, vizibilitatea Republicii Moldova a crescut. Tot mai des constat că a sporit interesul faţă de valorificarea oportunităţilor oferite de noul regim comercial cu UE şi aici mă refer la agenţii economici care doresc să importe produse agro-alimentare din Moldova, mai cu seamă vinuri, fructe şi ulei de floarea soarelui.

Că tot veni vorba de Acordul de Asociere, este acesta o „trambulină” spre statutul de ţară-candidat sau, aşa cum afirmă oponenţii integrării europene de acasă, vom repeta soarta ţărilor asociate din Africa?

Moldova are propria sa cale. Acordul de Asociere ancorează ţara noastră în spaţiul valoric european. Acest document, fără exagerare, conferă valenţe noi şi importante cooperării politice şi economice dintre Moldova şi UE. Se oferă ingredientele necesare pentru europenizarea ţării noastre şi nişte condiţii mai bune pentru cetăţeanul Republicii Moldova. Şi sunt încrezător că implementarea acestui Acord va avea un efect transformator definitoriu pentru societatea moldovenească. În egală măsură, Acordul reprezintă un instrument de dezvoltare economică. Capitolele ce se referă la cooperarea sectorial-economică servesc, de fapt, drept garanţie a accesului producătorilor noştri pe o piaţă enormă şi diversă, de peste 500 de milioane de consumatori. Acest lucru este apreciat, în special, de către investitorii străini, care vor fi atraşi de noile oportunităţi oferite de Republica Moldova. Iar mai multe investiţii înseamnă mai multe locuri de muncă. În plus, Acordul oferă posibilitatea unei liberalizări graduale a comerţului în avantajul ţării noastre. Rămâne valabil şi art. 49 din Tratatul UE, care stipulează clar că statele europene care corespund criteriilor de la Copenhaga pot adera la Uniune. Eu cred că acest Acord ne va permite să obţinem în viitor statutul de ţară candidat. În acest sens, obţinerea perspectivei clare pentru aderarea la UE mi se pare un pas logic.

Cât de întemeiate sunt temerile celor care anticipează până şi dispariţia Republicii Moldova, ca urmare a semnării Acordului?

Dimpotrivă, prin Acordul de Asociere, inclusiv prin crearea Zonei de Liber Schimb (ZLS) între UE şi Moldova, ţara noastră va deveni mai viabilă şi mai independentă. Acordul nu presupune sub nici o formă cedarea suveranităţii noastre, spre deosebire de alte proiecte integraţioniste regionale. Cred că cetăţenii noştri trebuie să fie mândri de faptul că, la 27 iunie, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la UE. După care a urmat ratificarea acestuia în Parlament, la 2 iulie. Acţiunile date demonstrează atât angajamentul autorităţilor faţă de agenda europeană, cât şi viziunea clară pentru dezvoltarea ţării. După cum cunoaşteţi, la 1 septembrie am început punerea în aplicare a Acordului, iar toate temerile de care aţi pomenit mai devreme s-au dovedit a fi din seria miturilor, cu care luptăm zilnic.

„Vor reuşi producătorii şi exportatorii care vor depune efort pentru a se ajusta la cerinţele pieţei europene”

Apropo de ZLS, cum credeţi, care dintre produsele moldoveneşti au şansa de a răzbate cel mai uşor – dacă nu au făcut-o deja – pe marea piaţă europeană?

Răspunsul e la suprafaţă: vor reuşi producătorii şi exportatorii care vor începe primii să depună efort pentru a se ajusta la cerinţele pieţei europene. Piaţa comunitară este atât de extinsă şi diversă, încât orice produs calitativ îşi poate găsi propria nişă. Să nu uităm totodată că UE deja este primul nostru partener comercial. Odată cu aplicarea Acordului, se vor deschide oportunităţi majore pentru produsele agroalimentare şi cele industriale. La fel, urmare a conformării şi adoptării normelor sanitare şi de calitate europene, vom putea exporta produse de origine animalieră. Nu în cele din urmă, în baza noului regim comercial, vom avea acces neîngrădit la piaţa comunitară a serviciilor – transportul, turismul, telecomunicaţiile, serviciile de afaceri şi cele financiare etc.

Aţi întâlnit produse moldoveneşti în magazinele belgiene? Le duceţi dorul? Ce activităţi de promovare a produselor autohtone în Belgia aţi organizat?

Există vinuri moldoveneşti, sunt prezente şi alte produse – nucile, bunăoară. Farmecul Uniunii Europene este că, odată acceptat pe piaţa comunitară, un produs nu mai este discriminat după originea sa, fiind apreciat doar după raportul calitate-preţ. De regulă, de promovarea intereselor economice ale ţării sunt responsabile Ambasadele ţării noastre. Bineînţeles că şi Misiunea noastră este deschisă pentru cooperare. Organizăm cu fiecare ocazie degustări de vinuri şi, în acest sens, pot afirma că în instituţiile europene vinurile moldoveneşti sunt cunoscute şi apreciate. Securitatea este un concept cuprinzător

La mijlocul lunii septembrie, concomitent cu Rada de la Kiev, Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. Când să aşteptăm ratificarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova?

Ratificarea Acordului de Asociere are o importanţă deosebită în instituţionalizarea relaţiilor bilaterale moldo-comuni-tare şi la acest capitol se înregistrează o dinamică pozitivă. Parlamentul European a iniţiat deja procedura de ratificare a Acordului de Asociere cu ţara noastră, proiectul aflându-se de câteva săptămâni în proces de examinare în forul legislativ. Responsabilă de acest subiect este Comisia pentru Afaceri Externe (AFET), avizarea documentului revenindu-i Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA), şi asta pentru că Acordul prevede nu doar o asociere politică, ci şi o solidă dimensiune comercială, ca urmare a creării Zonei de Liber Schimb. Au fost deja numiţi raportorii din partea ambelor comisii şi din partea grupurilor politice, au avut loc mai multe dezbateri în comisii, Comisia INTA votând deja favorabil avizul său. În timpul discuţiilor, am sesizat faptul că majoritatea parlamentarilor europeni participanţi la dezbateri au apreciat progresele realizate de ţara noastră pe calea integrării europene, îndeosebi pe durata ultimului an. Astfel, sunt încrezător că ratificarea în şedinţă plenară a Acordului de Asociere de către Parlamentul European va avea loc până la sfârşitul toamnei curente.

Recent, ministrul Natalia Gherman a anunţat că urmează să aibă loc prima rundă a Consiliului de Asociere Moldova-UE. În ce va consta ea?

După cum este firesc, prima reuniune se va axa şi pe aspecte de organizare. Dar, cu certitudine, va exista şi partea substanţială, delegaţiile urmând să discute evoluţia situaţiei din regiune şi din ţară. La fel, vor fi discutate chestiuni legate de punerea în aplicare a Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb, de realizarea Agendei de Asociere, dar şi alte subiecte ale cooperării sectoriale.

În ce măsură şi în ce mod Acordul va contribui la consolidarea securităţii Republicii Moldova în această perioadă tensionată din regiune?

Acordul de Asociere presupune o modernizare profundă a Republicii Moldova, în conformitate cu standardele europene. Este un proces ce se va răsfrânge asupra tuturor sectoarelor din economia şi societatea moldovenească. Căci, atunci când vorbim despre securitate, trebuie să înţelegem că în prezent acest concept este unul cuprinzător, care include securitatea energetică, alimentară, de infrastructură, instituţională, financiară şimulte alte domenii. Astfel, edificând o ţară europeană – în care funcţionează statul de drept şi sunt respectate drepturile omului, unde e protejată şi stimulată dezvoltarea mediului de afaceri, iar cetăţeanul are încredere în viitorul propriu şi al copiilor săi -, vom edifica şi o societate mai sigură, capabilă să reziste tensiunilor din regiune. Cert este că securitatea unui stat nu trebuie să fie asigurată în detrimentul altui stat. În acest sens, securitatea trebuie să fi fie indivizibilă. Iar cooperarea noastră cu UE derivă din interesul şi înţelegerea comună că stabilitatea şi securitatea regională trebuie asigurate cu forţe conjugate.

Într-un an pe care îl putem califica fără de precedent, ca intensitate, în relaţia Republica Moldova – Uniunea Europeană, se vorbeşte astăzi mai des despre noi pe holurile instituţiilor europene? Dacă da, sub ce aspect mai exact?

În cadrul UE, în continuare, despre Moldova se discută proporţional acţiunilor pe care ţara noastră le întreprinde în vederea modernizării noastre. Totodată, îşi spune cuvântul şi situaţia regională, în discuţii legate de securitate, comerţ extern sau de integritatea teritorială. În general, despre Republica Moldova se vorbeşte de bine şi pe un ton pragmatic, ceea ce ne bucură. Sunt apreciate reformele implementate. Există o înţelegere bună a provocărilor cărora trebuie să le facem faţă. Suntem încurajaţi să perseverăm, iar Uniunea Europeană ne oferă şi va continua să ne ofere ajutor şi sprijin în parcursul nostru spre o societate prosperă şi democratică.

Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes!

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin API şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Distribuie articolul: