Îi plac culorile atât de mult, încât cumpără cărți de colorat și acum, când e mare. Îi plac culorile atât de mult, încât, își dorește ca știința, să capete culoare și în Moldova. Este vorba despre Elena Zamşa o tânără inovatoare. Ca și Punct Național de Contact, pentru tehnologii informaționale în programul Cadru 7, a insistat ca proiectul Researchers NIGHT să ajungă și în Republica Moldova. Elena Zamșa ne dezvăluie știinta și cercetarea prin prisma propriilor experiente și ne mai spune cum i-a schimbat viața ,,Portretul lui Dorian Gray”. Elena Zamşa, profil:
• Vice Directoare a Centrului pentru Finanțare Cercetări Fundamentale și Aplicative
Studii si cercetări:
• Doctorant Institutul de Matematică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei, temă de cercetare: ,,Managementul pacienților cu accidente cerebrovasculare”
• Universitatea Politehnică din Milano, Italia
• Universitatea Humboldt din Berlin, Germania
• Institutul de Studiere și Cercetare Avansată (Advanced Learning and Research Institute) Elveţia, Lugano
• Universitatea Tehnică din Moldova

Elena Zamșa

Științele exacte sunt firești pentru mine încă din frageda copilărie. Mama este matematiciană, iar tatăl și fratele dintotdeauna au fost pasionați de domeniul tehnic. În copilărie, mă gândeam să mă fac medic, în subconștient, sau poate din gene, deja cream primele conexiuni cu cercetarea.

Când am finalizat masterul ,,Managementul tehnologiilor informaționale” la Universitatea Tehnică din Moldova, am activat ca și lector asistent la această universitate. Era foarte copleșitor, însă ceva îmi lipsea și am decis să fac o cercetare în domeniul sistemelor încorporate.

Elveția este o țară de top ce realizează studii aprofundate în acest domeniu, așă ca mi-am luat inima în dinți și am depus dosarul pentru a ajunge anume acolo la studii. Am susținut examenele cu brio și spre fericirea mea, aceasta s-a dovedit a fi una dintre experiențele profesionale, de neuitat. Munca într-un laborator foarte bine echipat, profesorii extraordinari cu rezultate stiințifice remarcabile au trezit și mai mult în mine dorința pentru cercetare.

Elena Zamșa
În Italia și Germania am mers din curiozitate. Voiam să văd alte prisme ale domeniului, însă dorul tot acasă mă chema… Acest sentiment impulsiona în mine dorința, să absorb cu perseverență experiențele din afară, cu gândul că poate vin acasă să le aplic. Chiar dacă în Germania am efectuat lucrări în predicții pentru microprocesoarele INTEL și în Italia – cu simulatoare ale echipamentelor pentru analiza chimică nu încetam să cred că mă întorc în țară și aplic.

Dupa vizitarea altor state, în Moldova aș vrea o schimbare de atitudine. Critica e necesară doar atâta timp cât este constructivă. Însă, noi moldovenii, avem un fel de pasiune pentru distrucție, pentru critică. Noi ne privim pe noi, ca și popor, și critiiiiicăăăăm….dar, cred că, pentru moment, mult mai util ar fi să ne încurajăm, să ne promovăm reciproc, să facem CEVA la urma urmelor. Pentru mine verbul “a face” este hotărâtor.

Elena Zamșa

Noaptea Cercetătorilor se desfășoară concomitent în peste 300 de orașe din Europa. Este foarte necesar să popularizăm rezultatele științifice și cercetarea ca activitate, pe înțelesul tuturor, mai ales în rândul tinerilor. Prietenii mă priveau sceptic, din respect cred, se abțineau să facă glume, când mă apucam să povestesc cu ardoare, despre succesele Moldovei în știință. Pentru început, am realizat că această reacție este una prezentă des în opinia publică pentru că cercetările, descoperirile, rezultatele științifice nu au nici o relație cu publicul larg. Și dacă societatea contribuie la cercetare, prin plătirea impozitelor, de exemlu, este cazul ca aceasta să fie vizibilă.

Rezultatele trebuie să fie aplicative pentru societate. În Europa, Noaptea Cercetătorilor are o conotație „funny” , de aceea tocmai, acest eveniment este o necesitate acută, o încercare aplicată de a aduce știința mai aproape de oameni.

Pe 27 septembrie în Orășelul Științei, oricine are posibilitatea să pipăie un motor performant, să facă un experiment chimic, să guste roșii rezistente la frig. Apropo, dacă s-ar apela la știință, anii de secetă pentru Moldova nu ar fi atât de tragici. Prin implementarea rezultatelor științifice am avea rezolvare pentru probleme din industrie, agricultură, economie, medicina, etc. și drumuri. O cercetare științifică poate să finalizeze cu o descoperire, cu o invenție, o patentă sau cu un plan de activitate, cu o listă de propuneri pentru rezolvarea unei probleme.

Aș vedea finalitatea lucrării mele de doctorat ,,Managementul pacienților cu accidente cerebrovasculare” ca și o metodă de predicție aplicată în țara noastră. Scopul lucrării ar fi să se depisteze la timp, persoana predispusă la un astfel de risc. Mai bine zis, atunci când încă mai sunt șanse de prevenire. Verificările medicale regulate minimizează la maxim numărul pacienților de acest tip.

Elena Zamșa

Cred, predicția ar fi, o parte a științei, indispensabilă tuturor. Fiecare dintre noi e un pic analist. Predicția înseamnă să vedem urmările, să trecem orice acțiune a noastră prin analiză și filtru.

Din păcate, în Republica Moldova interesul față de ștință este mic. Tinerii nu găsesc că este prestigios să îmbrățișezi o carieră în știință, pentru că salariul unui cercetător e mic și durează mult timp până obții un proiect. Au fost mulți cercetători care au plecat în străinătate, iar cei care au rămas, mai des, doar supraviețuiesc. Dar toate sunt în continuă schimbare, inclusiv recunoștința și opinia publică, dacă ar fi schimbate, ar deveni un sprijin pentru tinerii savanți.

Când m-am reîntors în Moldova am făcut-o conștient. Eu cred în oportunități. De ce să nu manifestăm acasă capacitățile noastre?! Peste hotare avem nevoie de o integrare socială deosebită. Și cu toate astea, riscăm, plecăm, evadăm, căutăm succesul departe de țară, din păcate. Îmbucurător, este că o bună parte din tinerii cercetători din Moldova sunt școliți peste hotare, dar ce frumos ar fi să revină profesioniști în țară…

Un alt considerent pentru care am ales să revin acasă este sufletul meu pereche. Sunt căsătorită cu bărbatul care mă susține. Soțul meu este punctul meu de plecare și revenire. L-am cunoscut la Universitatea Tehnică și a durat mult până am decis să fim o familie. Au fost 10 ani cu întâlniri undeva pe la “mijlocul geografiei”. Plecările și revenirile au călit dragostea și încrederea noastră. Relația cu un bărbat e ca și o carte din care înveți, te inspiri, uneori te plictisești și imediat revii pentru că apare “golul”. Apropo, o altă carte, care m-a înnebunit și m-a făcut să înțeleg că aparența nu este totul a fost ,,Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde. Trebuie să apreciem ceea ce se ascunde în interiorul persoanei.

Îmi place pictura, îmi plac culorile. Cumpăr cărți de colorat și acum. Părinții surâd, când fiind în ospeție pe la noi mă surprind colorând cu pasiune imagini copilărești. Mai sunt în căutarea tablourilor desprinse din copilăria mea cea fericită, creată cu delicatețe de părinții mei pe care nu i-aș putea lăsa departe de mine niciodată.

Depărtarea de casă m-a făcut să înțeleg că viața are valori și ele încep de acasă. Sunt fericită în fiecare zi pentru că, am serviciul care îmi place, care imi oferă posibilitatea să mișc lucrurile, să comunic, să cercetez, să descopăr.

Îmi doresc ca știința să devină brand în Republica Moldova, să promoveze oameni cu capacități extraordinare, să ușureze conexiunile dintre necesitate și confort, știința moldovenească poate să aducă un mare plus de valoare la imaginea țării și banii acasă.

Foto: Ellene Mocrii
Mulțumiri Restaurantului Klumba pentru susținerea oferită la realizarea sesiunii foto.
Klumba