Profil: Dumitru Erhan
Studii: Jacobs University, Germania ; Universitatea din Montreal (Canada)
Locul de muncă: Oficiul Google din Los Angeles
Vârsta: 30 de ani

Primul computer. Am un văr care e un mare pasionat de computere şi care mi-a făcut cadou un computer pe când aveam vreo 8 ani (prin 1991). Nu era un computer foarte performant, dar era o unealtă fascinantă pentru mine.

Cadoul din seara de Crăciun 1997. La şcoală mă descurcam foarte bine la lecţiile de informatică şi părinţii au observat aceasta. Deşi, nu-şi prea permiteau, mi-au cumpărat un computer mai performant de Crăciun, în 1997. Ţin minte şi acum că am petrecut noaptea de Crăciun (plus câteva alte nopţi după) jucând Starcraft!

Informatica luată în serios la cursuri de programare la liceu, când am reuşit să codez pentru prima dată un joc simplu de strategie, unde calculatorul putea să mă învingă întotdeauna. Atunci mi-am dat seama că e ceva care aş vrea să fac şi mai departe. Am avut norocul să merg la o şcoală (liceul „Mircea Eliade”) unde era un curriculum destul de avansat în ce priveşte informatica (predat de o profesoară foarte bună, d-na Miron) şi unde mulţi dintre colegii mei erau olimpici internaţionali.

Studiile peste hotare erau un vis de-al meu din liceu, să ajung să studiez în SUA sau Anglia. Cred că la 15-16 ani visul era mai degraba o reflecţie a naivităţii mele, căci aveam o impresie destul de eronată despre cum e viaţa în vest (impresie formată din filme americane şi discuţii cu colegii de clasă care au făcut câte un an de liceu peste hotare).

Germania, după liceu am făcut un an de studii la Universitatea de Stat (Chişinău) şi atunci mi-am dat seama că dacă vreau să avansez în carieră, ar fi bine să fiu expus la o experienţă în vest. Am ajuns să fiu student în Germania, la Jacobs University, unde am făcut informatica. La Jacobs am descoperit domeniul inteligenţei artificiale şi am hotărât să fac masterat, după asta și doctorat.

La Microsoft am făcut un stagiu de trei luni într-o echipă de cercetare din Cambridge (Anglia) care modeliza cine va juca cu cine într-un joc online pe sistemul xbox. Ideea principală e să modelizezi nivelul fiecărui jucător cu un sistem care se adaptează după fiecare tură de joc. Acest sistem (“TrueSkill”) le dă posibilitatea jucătorilor Xbox să se compare pe o scară globală.

La Yahoo am lucrat un an şi jumatate, la sediul lor principal de lângă San Francisco (Sunnyvale). Lucram la Yahoo Search, motorul de căutare vizitat de peste 700 de milioane de oameni pe lună. Motorul de cautare este unul dintre produsele principale şi partea la care lucram era să combin diferitele surse de informaţii (ştiri, meteo, sport, shopping etc) în mod dinamic într-o pagină coerentă. Scopul era să construim această pagină pentru fiecare termen de cautare şi utilizator separat, ca să putem modeliza inteligent preferinţele fiecaruia.

Cu echipa de la Yahoo făceam cercetare aplicată şi colaboram cu cei mai buni experţi din domeniu. Din păcate, exact în perioada aia au fost probleme de management la Yahoo şi mulţi din aceşti experţi au plecat la Microsoft şi Google, aşa că la un moment dat am hotărât că e timpul să plec şi eu. Era exact în timpul când Marissa Mayer a devenit şeful principal la companie. Din câte aud, lucrurile merg mult mai bine acum!

Mașinile fără șofer Google este o companie care are o viziune de lungă durată în ce priveşte viitorul tehnologic. Multe dintre produsele la care se lucrează intensiv acum nu vor avea un impact decât peste câţiva ani (sau chiar decenii). Vorbesc de produse ca maşinile care nu au nevoie de şofer, computerele cuantice („quantum adiabatic computers”, unul din proiectele manager-ului meu), ochelarii Google Glass, baloanele care transmit internet, etc. Google este o companie cu un management care pune miza pe idei care vor schimba fundamental viaţa oamenilor, dar care vor lua ceva timp până când vor produce ceva util sau vor da randament financiar. Deci, e o companie care nu are teamă să-şi asume riscuri.

Ofiiciile Google sunt pe măsura zvonurilor: mâncare foarte bună, gătită pe loc de bucătari renumiţi, mini-bucătării/cafenele care sunt amplasate la maxim 50 de metri de fiecare lucrător, biciclete gratis, bere/vin în fiecare joi, saloane de masaj, sală de jocuri, cursuri de yoga/etc, gym, colegi de lucru cu CV-uri şi capacităţi impresionante.

Lucrez la oficiul din Los Angeles, în regiunea Venice Beach, la 200 metri de la plajă, într-un cartier foarte animat şi plăcut. Biroul e mai mic decât sediul principal din Mountain View (doar vreo 600 de lucrători), dar e mult mai bine amplasat (biroul principal e între o mlaştină şi o autostradă, într-o suburbie îndepartată a orașului San Francisco). Sediul din Los Angeles a fost construit de un arhitect cunoscut, Frank Gehry şi figureaza în multe poze promoţionale de la Google (cautaţi „google office los angeles” şi veţi vedea cum arată!)

Apartamentul meu este la 10 minute de mers pe jos de la birou, unde ajung de obicei la 9 dimineaţa. Eddie, barmana de la cafenea, îmi face un cappucino şi mă informează despre ce se mai întâmplă în oraş zilele astea. În mod normal, ziua o petrec în faţa computer-ului, unde programez. De câteva ori pe săptămână avem întâlniri cu colegi din Israel, Germania, Australia şi San Francisco, deci video-conferinţa este de rigoare. Prânzul e la birou, pe la 12, cu toată echipa pe marea terasă de la lucru (e soare şi cald cam tot anul).

Biroul meu e peste drum de plaja Venice Beach în Los Angeles şi o dată sau de două ori pe săptămână merg cu managerul la jogging pe plajă. Şefului îi place să deseneze ecuaţii pe nisip. Joi sau vineri ieşim cu colegii de lucru la o bere. De o dată sau două ori pe lună zbor la Mountain View (55 de minute cu avionul) ca să lucrez cu colegii de la sediul principal – dat fiind că suntem atât de aproape, pot merge acolo oricând consider că e nevoie.

Inteligenţa artificială, am terminat studiile de doctorat în 2011 la Universitatea din Montreal (Canada). Am facut doctoratul în domeniul inteligenţei artificiale. Pe scurt, teza a studiat nişte algoritmi care încearcă să emuleze în mod abstract cum învaţă un creier („reţele neuronale artificiale” cred că li se spune în română). Bazându-ne pe astfel de algoritmi, în echipa în care lucrez acum la Google, încercăm să învăţăm computerele să înţeleagă ce conţin imaginile de pe net. Ideal ar fi că dacă computerul nimereşte peste o imagine, el să poată spune cu certitudine ce şi unde e în această imagine. Echipa noastră e responsabilă pentru tot ce ţine de procesare inteligentă de imagini. Scopul nostru e să înţelegem în mod automatizat ce se conţine în miliardele de poze şi imagini care sunt pe net şi să facem acest lucru la fel de bine ca şi un om sau chiar mai bine! Inspiraţia vine de la creierul uman şi sunt sigur că într-un viitor, nu foarte îndepărtat, vom putea avea algoritmi şi modele care vor face concurenţa oamenilor în ce priveşte înţelegerea imaginilor.

În informatică calitatea principală e să munceşti mult, să înveţi mult şi să ai calificări care sunt transferabile de la un job la altul. În informatică nu e foarte util să fii expert într-un singur limbaj de programare şi în nimic altceva – cunoştintele de bază în algoritmică, matematică sunt mult mai de folos pe termen lung, deci se merită să învesteşti în ele (în procesul de intervievare de la Google se pune accentul mai mult pe astfel de cunoştinţe).

În rest, mai e nevoie şi de un pic de noroc – am avut norocul să fac cercetare într-un domeniu foarte în vogă acum (reţele neuronale) şi în echipa noastră lipsea cineva cu astfel de cunoştinţe.

În timpul liber încercăm să călătorim mult prin California şi regiunile adiacente. Ne place (mie și soției) să descoperim restaurante noi şi să gătim acasă (avem o colecţie impresionantă de unelte/aparate la bucatarie şi cărţi de gătit). Sunt mare amator al mersului pe bicicletă, iar cu soţia facem kayak şi snorkeling. Vremea e tot timpul frumoasă în California, aşă că ne putem ocupa cu hobby-urile preferate anul întreg, mai ales că trăim la cinci minute de mers până la plajă! În rest, petrecem timp şi cu pisica noastră, căreia îi zice Kisa 🙂

Peste cinci ani probabil voi lucra la Google, dar nu e clar încă în ce oraș! Opţiunile sunt San Francisco, Montreal sau Los Angeles sau poate un oraș unde n-am trăit încă!

În Moldova nu vin foarte des (poate o dată la 18 luni), căci ia prea mult timp şi din păcate nu am la dispoziţie atât de multe zile de vacanţă. Prefer să-i aduc pe părinţi în vizită – de fapt, sunt chiar acum aici şi tocmai am revenit dintr-un voiaj de la Las Vegas şi Grand Canyon!

Nu cred că voi reveni în Moldova pentru că nu cred ca aş putea să găsesc de lucru în domeniul meu şi nici soţia mea – cercetătoare în domeniul biologiei moleculare, de origine canadiană-vietnameză – nu ar aprecia o schimbare atât de drastică :).

 

 

Distribuie articolul: