Salutul este un gest de politeţe cu care întâmpinaţi pe cineva şi trebuie, întotdeauna, însoţit de un zâmbet. Nu este etic să salutaţi ţinând mâinile în buzunar, având gura plină sau făcând gesturi nefireşti. Totodată, nu se acceptă să salutaţi pe cineva strigând din toate puterile atunci când vă aflaţi în transportul public.
Băieţii/bărbaţii vor avea grijă să salute primii fetele/femeile sau îşi vor scoate pălăria de pe cap ridicând-o cu mâna opusă părţii în care se găseşte persoana salutată înclinându-se puţin. Este manierat ca bărbaţii atunci când se întâlnesc cu o femeie cunoscută să stingă ţigara şi să nu stea cu mâinile în buzunar.

Nou-venitul trebuie să-i salute pe cei adunaţi, inferiorul – pe superior (dacă inferiorul este o femeie, va saluta primul tot bărbatul), copii şi persoanele mai tinere salută persoanele mai în vârstă.

Domnişoarele/doamnele vor răspunde la salut cu un surâs, dând uşor din cap, ceea ce va dovedi persoanei întâlnite că a recunoscut-o.
La o recepţie, directorul unei firme i-a întins mâna unei doamne director de la o altă firmă pentru a o saluta, aşa cum ar proceda cu un bărbat. Doamna s-a stingherit puţin, dar nu a comentat nimic, gândindu-se în sinea ei că bunele maniere spun clar că cel care este în drept să întindă primul mâna este doamna, persoana mai în vârstă sau superiorul.

Se mai întâmplă ca din necunoaştere tânărul să fie primul care întinde mâna, ceea ce este o impoliteţe. Un bărbat se va ridica neapărat în picioare, însă doamnele nu vor face acelaşi gest atunci când strâng mâna cuiva.

De asemenea, este politicos de a săruta mâna femeii doar în spaţii închise, mai rar în aer liber sau pe stradă. Cel mai indicat ar fi ca bărbatul să ia mâna femeii, să se aplece uşor pentru a o atinge cu buzele sau a face un semn că o atinge.

Distribuie articolul: