Anul 2000 a însemnat schimbarea pentru Oleg Josanu. Valurile sorţii l-au adus tocmai la Veneţia. După un trai anevoios de imigrant clandestin, Oleg a ajuns funcţionar public şi lucrează ca educator social în Italia.

Oleg Josan

Pe-a vieţii zbuciumată mare…
Oleg are 40 de ani şi e originar din raionul Floreşti.După ce a absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău, a lucrat puţin timp ca învăţător de istorie. A ales profesia din dragoste pentru carte şi elevi. Totuşi, asemenea altor intelectuali de la noi, a trebuit să renunţe la școală. A luat drumul străinătăţii. Deşi Italia este „Meca pentru turişti”, iar Veneţia abundă în lux, primii trei ani în peninsulă au fost infernali: fără acte şi uneori adăpost, lucra ca ziler şi mânca la organizaţia de caritate „Caritas”. Ca să se întreţină, a încercat tot felul de ocupaţii, printre care cea de hamal şi portar.

Oleg Josan

„Soare şi pe strada mea”
În pofida incertitudinii şi necazurilor prin care a trecut, Oleg nu s-a dat bătut. Soarta i-a surâs acum nouă ani cȃnd, din întȃmplare, a dat peste un anunţ pentru un curs formativ de mediator cultural. După terminarea acestui curs a lucrat ca mediator cultural, iar în paralel continua să muncească la fabrică şi hotel. A fost un job de scurtă durată, însă din care a învăţat multe. Şi-a dat seama că îi lipsesc unele cunoştinţe şi a hotarȃt să renunţe la slujba stabilă de la fabrică, pentru a urma o facultate. – cea de Pedagogie Socială. Sudiile în domeniul pedagogiei sociale au însemnat multă străduință şi determinare: muncă la birou – ziua şi la fabrică – noaptea. Mai tȃrziu a continuat cu multe alte proiecte sociale, unde s-a implicat şi mai mult. Treptat, toate s-au aşezat la locul lor. Datorită efortului pe care l-a facut timp de mai mulți ani, astăzi are un job prestigios la primăria din Veneţia.

Oleg Josan

Ajutȃnd pe alţii, te ajuţi pe tine
Viaţa e plină de culori acum pentru Oleg, întrucât ziua de muncă nu se limitează la standardul de 40 de ore săptămȃnale. Harnic şi empatic, Oleg se implică în diverse activităţi, de data asta pentru suflet şi nu pentru bani.
De ceva timp este coordonator al Centrului Diaspora Moldova- Italia. Împreună cu alţi conaţionali participă activ la diverse proiecte socio-culturale. Recent a fost implicat în cadrul proiectului „Să trăieşti, Moldova”, eveniment organizat în oraşul Padova, în urma căruia a fost dat şi un concert cu artişti din Moldova.
Spune că, deşi există peste 60 de organizaţii ale emigranţilor moldoveni în Italia, asociaţiile-umbrelă sunt efemere şi se limitează doar la colaborări pentru evenimente culturale.
Acum, că şi-a făcut un rost în viaţă, Oleg simte că trebuie să realizeze ceva şi pentru cei de-acasă. A participat ca membru în comisia proiectului „DOR” pentru prima dată organizat în Moldova. Crede că iniţiativa este oportună, în special în condiţiile în care un număr considerabil de copii, ai căror părinţi provin din Moldova, nu au habar despre cultura noastră.

Oleg Josan

Acasa în… Italia

Cu toate că amintirile cele mai calde le-a adus cu el din patrie, nu crede că s-ar mai putea reintegra în Moldova. „Ca să ajung unde sunt acum, a trebuit să fac multe sacrificii, inclusiv în viaţa personală”, se confesează Oleg.
Crede că şi în Moldova oamenii ar putea trăi bine, în cazul în care aceasta ar adera la Uniunea Europeană. Spune că în prezent tinerii noştri au mult mai multe oportunităţi decȃt înainte. Totuşi mai are cȃteva sfaturi pentru ei: studii de calitate, şi nu doar din dorinţa de a obţine o diplomă cu tot dinadinsul şi să depună efort pentru ca să schimbe ceva.

Maria Jomir-Flores
Geneva, Elveţia

Distribuie articolul: