Istoriile moldovenilor plecaţi în Italia adesea urmează un singur calapod. Majoritatea lor, din lipsă de surse de existenţă, iau drumul pribegiei. Istoria Alinei Ursu, o tânără care de 6 ani este în Italia, e diferită. Ea a fugit în străinătate din d

De unde a început povestea

Alina Ursu are 27 de ani. După şcoala făcută la Drochia, Alina a urmat facultatea de economie la Universitatea de Stat. „Am terminat universitatea cu excelență, luând licența mult-dorită. în primii ani de facultate mă gândeam ca neapărat voi face şi masteratul, dar n-a fost să fie.`

Era în ultimul an de facultate, când s-au întâlnit. într-o seară de vineri, împreună cu încă 3 prietene, ea a mers la o discotecă din Chişinău. „Din toate, m-a remarcat pe mine. A urmat o invitaţie la dans, şi-apoi alta. Şi uite aşa, eu care nu credeam că poate exista o relaţie de lungă durată apărută la un club de noapte, m-am trezit îndrăgostită lulea`.

Trei luni a durat marea idilă, până când a venit clipa despărţirii. Andrei, iubitul Alinei, i-a spus că merge în Italia la fratele său mai mare, pentru o viaţă mai bună. N-au discutat ce vor face cu relaţia lor — se temeau ambii să recunoască că sentimente la distanţă nu există.

Spre fericire, dar fără știrea părinților

Următorul an a fost unul foarte greu pentru ambii. Vorbeau la telefon, el îi trimitea colete cu dulciuri și scrisorele de dragoste, în timp ce ea spera şi învăţa, fiindca era în ultimul an de facultate.

în 2005, Andrei a întrebat-o dacă vrea sa mai fie împreună, acolo în Italia. Atunci, Alina a decis că nu-şi vede viitorul fără el: „Am hotărât singură, ca și în majoritatea cazurilor (fiind Berbec dupa zodie, sunt o fire decisă în tot ceea ce fac!) Așadar, am plecat în Italia fără știrea părinților, fiind ajutata de prietenul meu (actualul soț).`

Acum, își amintește ziua plecării: „Țin minte cât a fost de greu, pentru că te duci undeva și nu ştii ce te-aşteaptă, cum vei trăi. Nu știu dacă așa mi-a fost norocul că totul a decurs bine, sau poate binecuvântarea lui Dumnezeu — știind că binecuvântarea părinților nu am avut-o și pentru acest lucru îmi pare foarte rău!`

într-adevăr, doar sora Alinei a ştiut că ea va pleca cu acte false, într-o maşină cu oameni străini, doar ca să ajungă sa-și vadă ursitul alături. în 4 zile , după ce a schimbat câteva mașini în Slovacia și Austria, Alina s-a văzut în orașul italian Verona, unde o aștepta el.

Alţi prieteni, altă viaţă

în Italia s-a acomodat repede. „Studiasem limba italiană la universitate, astfel că mi-am găsit repede un loc de muncă. Am lucrat în diverse domenii, începând cu diferite fabrici şi terminând cu asistenţa la spital. Eu tot timpul spun că fortuna a fost, și sper să fie în continuare, de partea mea.`

Nunta ca la moldoveni

Cea mai sfântă tradiţie a moldovenilor rămâne a fi nunta, care indiferent de distanţă trebuie jucată. „M-am căsătorit în anul 2006 — a fost o nuntă inedită, cu muzică şi mâncare tradiţională, la care au venit peste 200 de moldoveni, toţi stabiliţi în Italia. Totuşi, au lipsit părinții mei și lucrul acesta nu m-a lăsat fără lacrimi în ziua nunții. Felicitările din partea părinților mei le-am primit la telefon,` povestește Alina.

A urmat boţul de aur

„în anul următor am devenit mamică. Am născut în condiţii foarte bune, din parte asistentelor venind o grijă extraordinar de mare, iar lucrul acesta m-a ajutat mult!`

Tânăra e de părere că statul italian acordă multe ajutoare străinilor: „Pentru naștere nu am plătit un bănuț măcar. Mai mult de atât, mi s-a dar o primă de 1000 de euro „pentru pelinci sau pampers`. Acum pot sa spun ferm că nu-mi pare rău să trăiesc într-o țară străină. Adevărul e că nu mă simt străină deloc…`

Astăzi, familia Ursu locuieşte în nordul Italiei, în orașul Parma, supranumit și „micul Paris`. Au mulți prieteni, majoritatea tot moldoveni și ei. Aşa cum se cuvine, au botezat şi au făcut cumetrie copilului, într-o biserică ortodoxa unde preotul este moldovean.

în februarie 2007, prima oară după doi ani de şedere în Italia, şi-a vizitat părinţii, însoţită de soţ si de micuţa Arina. De atunci, nu a mai fost acasă.

Mesaj pentru autorităţile de la Chişinău

Gândindu-se la țara pe care a lăsat-o în urmă, Alina spune că nu pretinde nimic de la guvernanții de acasă: „Aș cere autorităților moldoveneşti să ajute mai mult pe cei puţini rămași la Moldova, pentru că pe noi aici ne ajută destul statul italian.`

După care adaugă: „Altceva chiar nu aș cere nimic — având în vedere că nu reuşesc să-i ajute pe moldovenii de acasă, ce să mai zicem de cei care-s așa de departe, tocmai în Italia…`

Distribuie articolul: