Din piatră sau metal, scumpe sau accesibile, minuscule sau voluminoase, moștenite de la bunica sau proaspăt cumpărate – bijuteriile sunt condimentele fără de care ținutele vestimentare par insipide, iar o femeie prea puţin interesantă. Micile accesorii trădează marile pasiuni. Ele vorbesc despre femeia care le poartă, despre cei ce le confectionează, dar și despre cei ce le oferă-n dar.

O supărare feminină cedează în fața unei mici bijuterii, o femeie – în faţa unui inel de logodnă, iar un bărbat cedează în fața unei femei care știe să-și poarte cu demnitate bijuteriile.

De-a lungul vremii, aceste accesorii și-au ocupat locșorul său în istoria vieții fiecăreia dintre noi. Diamantele reginei franceze Maria Antoaneta, de exemplu, i-au marcat viața și au făcut istorie. Scandalul iscat în jurul acestui colier a afectat-o pe regină, al cărei nume era deja compromis. Unii istorici sunt de părere că afacerea „Colierul” a reprezentat unul dintre evenimentele care au dus la discreditarea monarhiei în ochii francezilor, culminând, apoi, cu Revoluția Franceză.  Această afacere l-a inspirat și pe Alexandre Dumas în scrierea romanului său – „Colierul reginei”. Iată cum descrie autorul bijuteria celebră: “Acest colier era cu totul altceva decât un contract sau pământul: acest colier era norocul care putea fi văzut: așa va arăta, veșnic strălucitor și fascinant; și fiindcă regina îl dorea, putea și Jeanne de Valois să-l viseze.”         

Destinele şi destinatarele bijuteriilor sunt diferite, fiecare își are viața și povestea sa.

Bunica mea a avut mai mulți copii decât bijuterii. A purtat podoabe puține și modeste. O pereche de cercei din metal alb, o cruciuliță și o verighetă. Bătrânețea bunicii și vaduvia i-au schimbat destinul verighetei. A ajuns în lada pentru comând. A fost cusută lângă nasturele unei cămăși. Își aștepta ziua în care urma să fie îmbrăcată pentru ultimul drum, ziua în care buna avea să-și întâlnească răposatul bun.

Singurul șirag de mărgele al mămicăi l-am transformat într-un șir de amintiri ale copilăriei. Erau fermecate, de fiece dată când le purtam, deveneam cochetă, elegantă și importantă.

Așteptată sau ba, ea vine și aduce cu sine emoții și lacrimi – ziua în care orice mamă transmite fiicei secrete de bucătarie, sfaturi pentru căsnicie și bijuteriile dragi.

Suntem femei, deci alergăm prin timp schimbând copilaria pe maturitate, jocul cu dorul, iar cerceii de cireșe și inelușele confecționate din ambalaje de la ciocolate cu   bijuteriile, pe care le ajustăm stărilor de spirit, ținutelor vestimentare și …. bărbaților din viața noastră.

Distribuie articolul: