Pentru că e în Germania de mai mulți ani, n-am reușit să fac cu Eugen Nacu un interviu tete à tete, așa cum ar fi trebuit. Cu toate acestea, Eugen m-a convins de la distanță că biologia și genetica sunt o pasiune pe care prin multă muncă și perfecționism a transformat-o în profesie. Se întâmplă mai rar, dar răspunsurile lui Eugen Nacu m-au uimit. Întâi de toate, m-a surprins interesul cu care îmi vorbea despre salamandre, un grup de amfibii și despre lejeritatea (și claritatea) cu care povestea despre gene, proteine și genetică.

Așadar, Eugen Nacu este un tânăr cercetător într-un laborator din Germania. E plecat din țară de 11 ani și recunoaște că s-a integrat excelent în mediul academic de acolo. În acești ani a făcut studii pe rând în Italia și Germania, și-a luat doctoratul la Institutul de Biologie Max Planck din Dresda și a participat cu rapoarte la numeroase conferințe științifice. Toate acestea, la 26 de ani.

„Oameni sunt de tot soiul, însă la urma urmei tot oameni sunt”

Din prima sa lecție de viață de peste hotare spune că a învățat că oameni există de tot soiul, dar până la urmă tot oameni sunt. „Mă refer în primul rând la diferențele culturale, la diferențele în gândire și în felul de a face lucrurile. Faza e că, privind per ansamblu toate diferențele astea, totuși până la urmă sunt mai multe similarități decât diferențe între diverși oameni.”

Cât despre avantajele studiilor în Occident, aici vorbește sistemic și punctează calculat. „Aș putea discuta mult la tema asta, pentru că am o pasiune pentru educație – și la moment se petrece o revoluție în domeniu. Însă aș spune că sunt 3 lucruri importante pe care se mizează în educație aici: dezvoltarea mentalității de succes, dezvoltarea cunoștințelor (de la cunoaștințe de baza în domeniul tău până la lucruri pe care trebuie să le aplici în practică) și schimbul de idei, dezvoltarea lejeră a contactelor cu persoane diverse, pentru colaborări ulterioare.”

Despre cercetare și salamandre
În opinia lui Eugen, realizarea lui cea mai mare de până acum este obținerea doctoratului într-un domeniu care îl interesează: „La început, a fost nevoie de multă muncă ca să obțin oportunitatea să studiez tema regenerării în laborator.” Însă chiar după ce a obținut această ocazie, a avut mai multe obstacole în cercetările sale. Totuși, nu se complace în povestirea detaliilor, încheind simplu: „În sfârșit, totul mi-a reușit”.

În schimb, domeniul la care îi place să elaboreze e cel profesional. La moment, Eugen Nacu studiază regenerarea salamandrelor. „Scopul meu e să înțeleg cum acest grup de amfibii poate să-și regenereze labele după ce le-a pierdut. În particular, mă interesează cum știu celulele unde se află în labă și cum știu ce structură trebuie să regenereze. Mai exact, care sunt proteinele și genele responsabile pentru această informație, și cum este această informație activată în timpul regenerării?”

O pasiune din copilărie
Pasiunea lui Eugen pentru biologie și genetică vine din copilărie: „Doream să înțeleg cum funcționează lucrurile și oamenii. Biologia explica cum funcționează oamenii și alte organisme, în timp ce genetica m-a entuziasmat prin faptul că trăsăturile organismelor pot fi explicate prin prezența unor gene – că există un fel de cod care determină de ce unii prieteni de-ai mei au ochii albaștri, iar alții caprui.”

Performanță la standarde germane
După cum spuneam, Eugen lucrează în cadrul unui laborator de la universitatea Germania. Programul zilnic al lui Eugen e punctat pe ore. Dimineața și-o dedică experimentelor de laborator, întâlnirilor cu colegii și coordonatoarea științifică. După-amiază își notează descoperirile și observațiile scriind articole științifice, iar seara își face planul pentru ziua următoare.

Relativ la programul de lucru încărcat, l-am întrebat cât e de ușor pentru un moldovean să se încadreze și, mai ales, să atingă astfel de rezultate remarcabile într-o țară cum e Germania, renumită pentru punctualitate, perfecționism, pedanterie… și mai ales pentru științe.

Îmi răspunde râzând: „Moldoveni sunt diferiți, dar printre prietenii mei nu cred ca cineva să fi avut probleme să se încadreze în modul nemțesc de lucru.” Și adaugă: „Și eu a trebuit să depun efort, și acum tot depun efort. Însă aceasta nu înseamnă ca sunt probleme de încadrare în modalitatea lor de a lucra.”

La confluența științei cu businessul
Deși, extrem de pasionat de ceea ce face acum, Eugen admite că pe viitor ar putea face unele schimbări în activitatea sa: „În anii următori îmi doresc să ajung în domeniul business-ului, deci în 5 ani mă văd în afaceri.

Mirarea mea relativ la îmbinarea științei cu afacerile îl amuză. „Înțeleg nedumerirea. Puncte de convergență sunt multe. Vă dau două exemple: primul e legat de faptul că, lucrând ca cercetător (în orice domeniu științific) dezvolți anumite capacități analitice, capacități de a rezolva probleme grele. Aceste capabilități sunt transferabile în orice domeniu, inclusiv în probleme de business.”
„Al doilea exemplu este legat de biologie la propriu. Sunt multe oportunități de afaceri în domeniile biotehnologiilor, farmaceuticii, medicinei…”

Cât despre revenirea în Moldova, Eugen răspunde cu acel pragmatism specific germanilor, dar și cu sinceritatea oamenilor de știință: „Dacă voi avea motiv atunci voi reveni, daca nu – atunci nu. Totuși, sunt sigur că voi participa în diferite proiecte legate de Moldova.”

Distribuie articolul: