Spuneam odinioară că îmi plac oamenii colorați și mai ales hainele colorate. Asta după ce ani la rând am purtat haine de culoare neagră sau întunecată – a fost o perioadă când negrul, pentru mine, reflecta multă lumină. Îmi plac hainele colorate, alese cu gust, accesoriile care pun în valoare personalitatea. Îmi place, uneori, să analizez pe stradă sau în transportul public cum sunt îmbrăcați oamenii. Nu că aș fi mare expertă în materie de modă, chiar nu sunt. De cele mai dese ori nu-mi pasă ce arunc pe mine, pun hainele la nimereală, iar uneori, se întâmplă, să le fi combinat reușit, involuntar, firește. De aceea, mă bucur enorm când văd pe cineva, care are o ținută inspirată.

Îmi plac femeile care știu să se îmbrace bine. Care își asortează foarte atent fiecare piesă de vestimentație, care știu ce accesorii le pun în valoare, care se machiază și se coafează impecabil. La fel, îmi plac foarte mult și bărbații stilați. Indiferent dacă vorbim de ținuta casual sau clasică.

Nu pot să spun că ador bărbații la costum, însă, unora, chiar le stă bine.

În ultimele zile s-a întâmplat să văd mulți bărbați la patru ace, toți importanți și inteligenți. Am avut mai multe întâlniri cu oameni „mari”.

Uimirea mea a fost să văd, în aceeași zi, doi bărbați trecuți de 50, la două întruniri diferite, destul de importante, îmbrăcați la costum, însă ținuta lor avea un „detaliu”, care pe mine m-a făcut să casc gura și ochii, și nu mi-au permis să mă concentrez pe eveniment. Dacă vă imaginați că e vorba de un Rolex, care mi-a lăsat gura apă, vă înșelați. E vorba de ciorapi.

La prima întrunire văd un domn îmbrăcat în negru, care purta ciorapi de culoare portocalie cu imprimeuri ca pentru copii. Rămân stupefiată. Toată ședința nu am făcut decât să mă uit la acei minunați ciorapi.

Peste câteva ore merg la o altă ședință, unde era invitat unul din candidații cehi la prezidențialele din 2013. Acolo văd un alt domn, la costum, care poartă ciorapi de un verde aprins. Atunci, ochii mei iar s-au făcut cât cepele și mă întrebam: cum??? Chiar așa? Ce zi e azi – ziua ciorapilor ciudați?

A doua zi eram deja liniștită, a trecut „cumpăna ciorapilor”, credeam eu. Spre amiază mi se spune că în vreo două ore va trebui să particip la o altă întrunire. Merg să văd despre ce e vorba? Mă așez liniștită și aștept să înceapă discuțiile. Peste câteva minute văd că la masă se așează doi bărbați, evident la costum, unul dintre ei era unul din domnii pe care-i văzusem în ajun, cel cu ciorapii verzi. S-a așezat vizavi de mine. Credeți că am avut astâmpăr până nu m-am uitat pe sub masă să văd ce ciorapi poartă? De astă dată avea ciorapi negri… cu buline mari, de culoare mov…

Eu, de obicei, nu urăsc pe nimeni. Uneori, doar, se întâmplă să urăsc oamenii fricoși, dar, mai ales, urăsc bărbații care poartă ciorapi de altă culoare decât albi sau negri, în funcție de ținută și, mai ales-mai ales, urăsc bărbații care poartă pantofi albi sau crem la ținute întunecate. Și nu-i urăsc pentru că ar fi stupizi, ci pentru că fac lucruri stupide. Să nu știi să-ți alegi ciorapii sau pantofii conform ținutei pe care o porți chiar este un lucru stupid.

Distribuie articolul: