Fiecare simbol al sărbătorii pascale are un sens spiritual pe care duhovnicii îl tălmăcesc. Credincioşii trăiesc astfel cel mai important moment al creştinătăţii.   Dacă am fost lăsaţi pentru a prinde încă o sărbătoare a Învierii, se cuvine să o sărbătorim cu folos.

Cu gândul la pacea şi iubirea sufletească, rugăciunea noastră trebuie să se îndrepte spre o viaţă trăită cât mai frumos, având speranţa că aceasta ne va duce la comuniunea cu toţi cei dragi, pentru totdeauna, scrie Adevărul.ro.

Lumina este veştmântul lui Hristos cel Înviat

Duhovnicii ne învaţă să mergem la slujba de Înviere pentru a ne lăsa cuprinşi de Lumină, ce simbolizează trecerea lui Hristos de la moarte la viaţa eternă. Aceasta ar trebui să ne fie adevărata hrană, spirituală. Împărţind Lumina primită, facem gestul creştinesc de a ne ajuta semenul să fie şi el luminat de Duhul Sfânt.

După ce ne îndestulăm duhovniceşte în Biserică trăind Liturghia Învierii, putem merge la casele noastre purtând Lumina nu doar în candele, ci şi în suflet.

„Lumina este haina lui Hristos, când s-a ridicat la Ceruri. Hristos n-a avut îmbrăcăminte când a ieşit din mormânt. A fost înfăşurat în giulgiu, giulgiul a rămas în mormânt, iar Hristos S-a îmbrăcat cu Lumina ca şi cu o haină. Din această îmbrăcăminte de lumină se trimit acele raze către noi la Înviere. Lumina vine din umanitatea lui Hristos care a fost pătrunsă de darurile Sfântului Duh. Si se ştie că numai la Paştele Ortodox se întâmplă această minune dumnezeiască“, arată ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului din România.

La masă cu Domnul

Mulţumind Domnului că ne-a ajutat să punem pe masă hrană şi pentru trup, mâncăm pască, ciocnim ouă roşii şi ne înfruptăm din cozonac. Căci pasca este pâinea sfinţită, oul este viaţa, roşul este culoarea sângelui lui Hristos pentru mântuirea omenirii, iar cozonacul aminteşte de Pâinea harică pogorâtă din Ceruri. Paştele este rânduit în duminica de după prima lună plină de la echinocţiul de primăvară. Denumirea de origine ebraică semnifică „trecerea“ – de la moarte la viaţă.

„Este trecerea de la moarte la viaţă, de la robie la libertate, de la întuneric la lumină. Această sărbătoare trebuie ţinută cu simţirea lui Hristos Cel înviat, în suflet şi în viaţă. Nimic nu se împlineşte fără Înviere“, declară ierarhul Tomisului din România.

După răstignirea lui Hristos din Vinerea Mare, Paştele celebrează astfel eliberarea de păcatul strămoşesc şi intrarea în viaţa veşnică. De aceea trebuie să ne bucurăm în primul rând sufletele, nu doar prin desfătarea simţurilor la masa de Paşti. Dacă vom privi mai atent la semnificaţia acestei zile, la însemnătatea bucatelor pe care le punem pe masă, Sărbătoarea va avea alt gust.