Cercetătorii au observat că șoferii care conduc automobile de tip econom, în majoritatea cazurilor, le oferă prioritate pietonilor la zebră. Persoanele care conduc automobile de lux oferă prioritate doar în proporție de 50%. În companie, persoanele care dețin un post de management de top, sunt mai predispuse să folosească cuvinte necenzurare la adresa subalternilor. Copiii din familii înstărite sunt mai predispuși să tachineze copiii din familii social vulnerabile. Profesorii se simt autoritari față de elevi și deseori pedepsesc prin note comportamente nedorite ale elevilor, când rolul notelor este doar de a evalua nivelul de cunoștințe. Medicii își permit să-i lase să aștepte în coridor pe pacienții care s-au programat în prealabil, dacă la ei în vizită vin cunoștințe sau rude de-ale lor. Vă sunt familiare aceste situații?

Există o explicație științifică pentru asemenea comportamente, ne povestește Ana Niculăeș. Psihologul Dacher Keltner a identificat fenomenul „paradoxul puterii” după o serie de cercetări în laboratorul Berkeley de interacțiune socială (SUA). Cercetătorul a reușit să surprindă aceste efecte prin experimentul „monstrul și biscuitele”.  Un grup a câte 3 persoane era invitat în laborator. Una din ele era desemnată lider, iar grupului i s-a dat să efectueze o sarcină în scris. După o jumătate de oră,  în laborator a fost adusă o farfurie cu 4 biscuiți.

Cum credeți, cine a luat al 4-lea biscuit?

În majoritatea cazurilor, a fost luat de cel care a fost desemnat lider. Cercetătorii au constatat că liderul desemnat, atunci când mânca cel de-al doilea biscuit, îl ruguma mai mult, o făcea în mod sfidător față de ceilalți participanți și a lasat să cadă pe jos mai multe fărâmituri decât atunci când a mâncat primul biscuite. Și pentru că participanții la experiment erau conexați la aparate de identificare și de monitorizare a acțiunilor ce se întâmplă în creierul lor, s-a demonstrat că în cazul persoanelor care percep că dețin putere creierul începe să funcționeze diferit, scade nivel de empatie și abilitatea de conectare cu ceilalți. Aceste persoane devin mai puțin sensibile la ceea ce alții spun sau gândesc. Devin mai impulsivi și sunt axați pe propriile necesități.

Ce poți face atunci când puterea ajunge în mâinile tale ca să nu te corupă?

Focusează-te să fii un bun ascultător și să fii deschis către alți oameni.

Puterea îi face pe oameni să fie zgârciți. Iată de ce ai grijă să împarți resursele tale cu cei din jur.

Puterea tinde să îi facă pe oameni nepoliticoși. Și tot puterea oferă curaj pentru a hărțui sexual. Toate femeile care au mărturisit experiențe umilitoare prin campania „Me too” este un exemplu clasic de abuz de putere prin exploatare sexuală, fizică și emoțională.

Iată de ce dacă ești într-o poziție în care deții putere, mereu adu-ți aminte să îi tratezi cu respect pe ceilalți. Fii umil (ă), pentru că la un moment dat, inevitabil vei fi într-o relație în care te vei simți fără putere. Statutul social se schimbă, iar omenia va fi mereu în vogă.

Ce putem face pentru a evita abuzul de putere?

De fiecare dacă când ceva nu ți se potrivește, să ripostezi și să vorbești despre acest lucru. Dacă persoana nu ia măsuri și nu își cere scuze sau nu îndreaptă situația, scrie plângere, cere cartea de reclamații. Dacă în 30 de zile nu primești un răspuns, discută cu administrația, iar dacă administrația nu ia măsuri, mergi la direcție, dacă nici acolo nu se iau măsuri, depune o petiție online. Și înainte de a spune asta oricum n-o să schimbe, încearcă, hârtia suportă orice. Dar sugestia mea este să rogi să se ia măsuri pentru ca pe viitor să nu să se întâmple acest lucru și oferă sugestii concrete. Criticile și lamentările neconstructive nu vor avea niciun efect, în afară de disconfort emoțional pentru tine și interlocutorul tău, ste recomandarea psihologului Ana Niculăeș.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: