Adoră călătoriile și spune că oriunde s-ar afla, acasă sau peste hotare, întotdeauna va fi o adevărată patriotă. Este vorba de Lidia Sanduleac, care este studentă la Științe Politice Internaționale în China. Ea apreciază învățământul de acolo, ca unul de calitate superioară, iar chinezii foarte sârguincioși. Lidia este entuziasmată de bucătăria și cultura chineză. Află din articol cât e de dificil e să înveți limba chineză și de ce mâncatul orezului poate fi o provocare? 
„În clasa a 12-a, eram elevă în clasa francofona și proaspătă absolventă al programului de schimb de experiență FLEX, aveam intenții să continuu pelerinajul studiilor peste hotare. Cu toate acestea, activitățile în care eram implicată, oamenii frumoși pe care îi întâlneam acasă erau un motiv pentru care vroiam să renunț la ideea de a pleca peste hotare să învăț. Am fost tentată, însă, de anunțul de pe site-ul Ministerului Educației despre oferta a trei burse la licență pentru studenții din Republica Moldova în China.

Am rămas surprinsă și instantaneu ademenită de această șansă. Evident, am cerut sfatul și părerea părinților care au primit foarte sceptic intenția mea radicală de a aplica la studii în China. În scurt timp, interesul meu și năzuința de a câștiga bursa mă făcea să înțeleg că eram atât de curioasă și pregătită să pornesc spre acel itinerar, care, de fapt, nu știam unde mă ducea”, povestește Lidia.

Șanse ”exotice”

A fost acceptată ca studentă la drept în Paris, Universite de Versailles, a aplicat portofoliul și în Moscova. A avut propunerea de a pleca în Norvegia, iar acceptul din China a venit ultimul, dar asta nu a împiedicat-o să aleagă destinația exotică. “Cât de dispersate nu ar fi arătat propunerile, eram ferm convinsă că vreau să plec în China. De ce ? Pentru ca îmi plac provocările, pionieratul și goana după șanse mai ‘„exotice”, își amintește tânăra.

Bariere lingvistice

„Primul an este predispus pentru a face un curs preuniversitar de limba chineză, după care 4 ani de studii licență în limba chineză. Am avut parte de un curs febril de învățarea a limbii chineze, profesori buni și strategie de predare rigidă.
De la început priveam și desene animate în chineza, citeam cărți pentru copii cu înregistrări audio. Fiind foarte nerăbdătoare, mi se părea imposibil de a începe de la un nivel atât de infantil până la o conversație care să o pot întreține acum cu prietenii chinezi”, spune tânăra studentă.

„Se tot spune că limba engleză este limba conversației pe tot mapamondul. Nu este chiar așa. Ajunsă în aeroportul din Beijing, trebuia să pricep cum sa ajung în Wuhan (metropola în care învăț) întrucât, nu mi-am cumpărat bilet în avans, crezând că mă voi descurca cumva. Eram pierdută printre caractere chineze, mulțime de fețe asiatice, și răspunsuri în engleză cu un accent pronunțat chinezesc.

Aventura până am ajuns în Wuhan a fost o călire bună pentru ceea ce urma. În Wuhan, chiar nimeni nu vorbește engleza. Iar chineza mea se rezuma la „Ni hao” (Buna Ziua) și aveam o foaie scoasă la printer cu adresa universității. Pentru mine, aceste instigări au fost și stimulul de a recurge de îndată la învățarea limbii pentru că mi se părea necesar să merg la magazin să îmi cumpăr ceva de-ale gurii”, spune Lidia.

Calitatea studiilor superioare în China

„Îmi aduc aminte de ceremonia de bun-venit pentru studenții internaționali, când decanul facultății ne-a avertizat de severitate și intensitate ca tactici fundamentale de predare. Eu eram pregătită pentru orice. Studenții sunt perseverenți, sârguincioși și mereu pregătiți pentru cooperare. Profesorii fac tot posibilul ca elevul să fie interesat în ceea ce învață, mai ales că orice abatere a elevului de la procesul de studiu gen: absența nemotivată sau nota negativă, este deseori interpretată ca greșeala profesorului, fiind pedepsită cu micșorare de salariu.

La facultatea la care mi-am făcut studiile anul acesta toți eram studenți străini, astfel uneori poate simțeam o tentă de indulgență în timpul orelor. Să vedem ce surpriză îmi pregătește anul acesta, pentru că voi avea doar colegi chinezi care învață necondiționat și pe timp de 40 grade Celsius fără climatizor în camera pentru cinci persoane”. spune Lidia.

Entuziasmul pentru călătorii 

„Am o pasiune indescriptibilă față de călătorii. De obicei, călătoresc singură și de aceea mă simt întotdeauna pândită de ideea de a scrie o carte despre locurile pe care le vizitez și trăirile personale. Un jurnalist chinez îmi spunea că sunt chinezi care întreaga viață nu au reușit să viziteze atâtea locuri, cât am reușit într-un an. Aflându-mă aproape de Tibet, Tailanda, Malaysia, Singapore, India, cred eu că agonisirile personale vor fi cheltuite pentru destinațiile enumerate.

Atâta timp cât îmi voi face studiile în China, plănuiesc să fac un schimb de experiență în Korea sau Japonia. Sunt fascinată de țările scandinave și poate mă voi strădui să dobândesc o bursă pentru masterat. Cu toate acestea, China îmi face mereu surprize plăcute, am parte de experiențe inedite. E o țară cu perspective de anvergură și mi-ar putea oferi șanse de proporții. Să muncesc?! Doar în Republica Moldova sau dacă ar fi altundeva, tot pentru Republica Moldova.

Dor de limba română

„Orașul Wuhan are o populație de circa 12 mln de oameni. Printre ei se regăsesc doar patru moldoveni. Simt uneori o necesitate sufletească să mă întâlnesc cu o mulțime de compatrioți cu care aș putea vorbi limba română la nesfârșit, să glumim împreună. Am un dor de promenadele serale pe străzile liniștite, uneori pustiite ale orașului natal, Ungheni. În rest, mă simt foarte bine unde sunt, cu cine sunt şi cu ceea ce am”.

Chinezii alintați cu dulciurile „Bucuria”

„Având deja experiență în SUA, când mă întreabă din ce țară vin, din reflex dau și explicație « Moldova, aflată între România și Ucraina ». Cu toate că în SUA, Moldova deseori era asociată cu Maldive sau Mongolia, în China am întâlnit studenți care știau că e și fosta republică sovietică.

Încerc să trezesc interesul chinezilor față de Moldova, și îmi reușește. Am încercat să fiu deschisă la orice propuneri sau oferte care mi-au fost puse la dispoziție. Astfel, decanatul m-a întrebat dacă nu aș vrea să invit mai mulți studenți moldoveni la universitate. Anual este organizat și un festival internațional unde am făcut prezentarea Moldovei. După ce m-am reîntors din vacanța de iarnă i-am alintat pe chinezi cu dulciurile de la Bucuria și am impresia că acum așteaptă mai mult ciocolatele decât pe mine. De câte ori plec, realizez că dragostea, mândria și responsabilitatea față de Moldova se potențează și voi face orice posibil pentru prosperarea ei”.

Activism și lupte marțiale

„În fiecare weekend predau limba engleză pentru copii de la 3-12 ani. E o experiență foarte frumoasă, îmi iubesc la nebunie picii. Uneori sunt invitată să pozez sau să mă filmez pentru publicități ale produselor cosmetice, haine. Sunt membră a asociației de voluntariat, deseori vizităm aziluri de bătrâni sau orfelinate. Am devenit interesata de conferințele Model United Nations care necesită pregătiri îndelungate. Practic yoga profesională și lupte marțiale: tai ji chuan. Iar toate activitățile organizate de către universitate, au devenit un « trebuie să particip »”.

Între renunțări și apogee

„Am plecat cu ochii închişi în China, nu am avut exemple pe care le-aş fi putut lua ca reper sau ca motiv întemeiat de a pleca la mii de kilometri depărtare. Evident, inițial când am început a fi victima provocărilor în lanț poate am și avut un gând de a renunța. Am realizat, însă, că erau doar încercări care m-au fortificat și care mi-au format imunitate la ideile de a abandona, cât de greu nu mi-ar fi.”

Bucătăria chineză

„Pentru chinezi mâncarea este ceva sacru. Când te întâlnești cu cineva, primul lucru care te întreabă este «Ai mâncat?». Fiecare provincie are bucătăria sa specială. Bucatele sunt condimentate. Cu toate că nu sunt fandosită la mâncare, după o luna de baozi, jiaozi, orez pregătit în toate metodele posibile, sushi, ramen, mantou etc. simțeam deja dorința de a savura o salată, o supă și lactate, de care China duce lipsa evidentă. Bucatele chineze pe toți ne copleșesc, venind însă dintr-un mediu bucătăria căruia este cu totul diferită trebuie să manifest o prudență mai delicată în ceea ce privește alternanța alimentelor consumate”.

Cultura chineză

„Am găsit aceeași prietenie, sociabilitate ca la moldoveni. Am fost impresionată de dovada de hărnicie și rapiditatea în tot ceea ce fac. Sunt foarte dinamici, plini de energie și te surprind mereu. Cu toate acestea, în relații cu străinii sunt foarte modești, sinceri și mereu binevoitori să te ajute. 

Ne simpatizează atât de mult și ne privesc ca ceva exotic. Le lipsește aroganța, trufia și mândria în exces, chiar dacă au cu ce. Despre cultura și tradițiile lor uneori am impresia că niciodată nu voi avea timp să o cunosc în întregime. De la cultul ceaiului până la medicina tradițională, odată ce începi să le descoperi, chiar ai o senzație că te afli pe altă planetă”.

Trecut și viitor – cum se schimbă viziunile și „eu-l” 

„Mereu am privit trecutul cu mare admirație și niciodată nu am regretat deciziile luate în fața tumultului de oportunități. Da, orice ofertă mă ademenește din prima, pentru ca îmi place să fiu în neîncetată explorare. Sunt foarte mulțumită că am ales să fac licența anume în China, pentru că această perioadă de patru ani îmi va perfecționa limba chineză, ceea ce nu aș fi putut face în doi ani de masterat.

Privesc lumea cu alți ochi, am înțeles că nimic nu este imposibil. Realizez că distanța e foarte mare, însă pentru scopuri și ambiții mari trebuie să fac sacrificii la fel de mari. Și dacă un an a lăsat amprente și a schimbat vizibil viziunile și personalitatea mea, atunci eu sunt mai mult decât entuziasmată să văd ce mă așteaptă în următorii ani”, încheie optimistă Lidia.

Distribuie articolul: