Primăvara se manifestă prin anumite efecte asupra organismului. Pentru unii, acest anotimp se asociază cu depresia, pentru alții – cu diverse schimbări la nivel biologic. Despre cum se manifestă astenia de primăvară și despre cum poate fi combătută aceasta, aflăm din sfaturile  psihologului Daniela Terzi-Barbăroșie, care a fost invitată, astăzi, în studioul Unimedia.

”Personal, îmi place mult primăvara, pentru că se asociază cu renașterea naturii. Știu că primăvara lucrurile nu sunt tocmai roz, asta pentru că venim din iarnă; schimbarea orei și a regimului de somn/veghe cauzează mari perturbări la nivelul organismului.

Lipsa Soarelui din timpul iernii creează dificultăți de adaptare organismului uman, iar aceste simptome nu ar trebui să fie ignorate. Doar o atitudine tip lasă, că o să-mi treacă sau beau puțin alcool, o cafea și îmi trece, nu ține, pentru că, într-adevăr, neutro-transmițătorii noștri, pe parcursul iernii și toamnei, suferă îngrozitor. În special, lipsa luminii cauzează un flux mai mic de melatonină – transmițătorul care corelează neuronii, între ei și este responsabil de legăturile nervoase din creierul nostru. Cantitatea acesteia, în timpul toamnei și a iernii, scade foarte mult, la fel ca și a serotoninei – așa-zisului hormon al fericirii. În primăvară, din punct de vedere fiziologic și obiectiv, intrăm cu anumite carențe.

Deoarece cunoaștem acest lucru, este bine să ne îngrijim starea psihologică și să încercăm să compensăm cumva această carență de melatonină și serotonină, îngrijindu-ne de niște activități distractive, relaxante și să beneficiem de lumina soarelui, pentru că melatonina este un hormon foarte sensibil la lumina solară.

Plimbările la aer curat și cu raze solare vor suplini, în 2-3 săptămâni, această restanță de melatonină. Serotonina e mai complicată, pentru că nu ține doar de razele solare: ține mai mult de ceea ce mâncăm. Bananele și ciocolata conțin un aport de glucoză sporit, ceea ce favorizează eliberarea serotoninei în sânge.

Primăvara, organismul se confruntă cu astenia de primăvară: organismul devine extenuat după toamnă și iarnă, cu carențe de vitamine, respectiv, intrăm într-o astenie nervoasă, care se manifestă prin schimbarea randamentului la serviciu, evitarea relațiilor sociale și alte consecințe ale epuizării nervoase.

Referitor la depresiile sezoniere: atunci când putem spune despre noi, cu foarte multă obiectivitate, că avem doar o stare depresivă, timp de p săptămână sau două, vorbim doar despre fluctuații ale dispoziției, sau despre stări de tristețe și depresie – ceva firesc, cu care majoritatea oamenilor se confruntă.

Diferența o face durata, deoarece, dacă stările de apatie durează mai mult de două săptămâni, poate fi vorba despre o depresie care trebuie diagnosticată diferențiat de către un psiholog și este important ca lucrurile să se întâmple la timp: mai târziu, fără tratament medicamentos, poți să nu mai faci față. Depresia severă va trebui tratată medicamentos, iar depresia ușoară – inclusiv la psiholog sau, de sinestătător, cu lecturi de specialiate și alte activități care ți-au plăcut, fac un efort conștient ca să ieși din băltoacă.”

Distribuie articolul: