Părintele bisericii din Ghidighici, Maxim Melinti, spune că nașii de botez nu trebuie să vină la încreștinare cu un prosop. Există o singură crijmă prevăzută de canoanele bisericești și aceasta nu are nicio legătură cu mănunchiul de flori pe care îl aduc de obicei, la botez, părinții spirituali ai copilului. Crijmă se socoate doar acea pânză albă în care se ține copilul după scufundarea în cristelniţă. 

Crijma derivă de la „hrizma”, care se traduce ca „ungere”din limba greacă. De aici vine și Hristos, adică „Unsul” lui Dumnezeu. La slujba Botezului se încadrează cea de-a două taină – Mirungerea sau Ungerea cu Sfântul Mir, care în greacă așa și se numește Χρίσμα sau Το ιερό Μυστήριο του Χρίσματος. Acest Mir, inițial îmbiba haina baptismală sau cămașa pe care o îmbrăcau la ieșirea din baptisteriu (bazin mare pentru botezul celor maturi). Timp de o săptămână, cei nou-botezaţi erau numiţi luminaţi (φωτισομένος): atât în sens spiritual, dar şi pentru că trebuiau să poarte timp de o săptămână haina albă de la Botez şi să se împărtăşească zilnic cu Sfintele Taine, iar în a opta zi li se ştergea fruntea de Sfântul Mir şi erau dezbrăcaţi de haina albă.

După ce creștinismul a căpărat drepturi în Imperiul Bizantin, botezul copiilor devine tot mai răspândit, și respectiv haina sau cămașa a fost înlocuită cu pânză albă, iar în zilele noastre cu un prosop mare.

Molitfelnicul sau Trebnicul, care conține slujba Botezului spune: „Apoi îl îmbracă (pe cel botezat) în haină curată, zicând: „Se îmbracă robul lui Dumnezeu (N) în haina dreptăţii, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”

Iar cântărețul cântă: „Haină luminoasă dă-mi mie, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult-milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.”

Și doar în spațiul nostru, unde practica de a avea „99 de cumetrii” a devenit „normalitate”, în loc de un prosop, vedem zeci de prosoape, de diferite forme și culori, mai explică Maxim Melinti.

Foto:facebook.com/maximmelinti

Distribuie articolul: