Puternic parfumat, frumos colorat și foarte rezistent – Bujorul este floarea ce înnobilează luna mai. Planta cu viata lungă, disponibilă într-o mare varietate de nuanțe, având perioadă de înflorire din primăvară târzie până la începutul verii este pe departe regina sezonului. Ce superstiții planează în jurul acestei flori alați imediat. Bujorul este o plantă care are nevoie de soare cel puțin 6 ore pe zi pentru a înflori și a se dezvolta corespunzător. Astfel, tufele dese, cu frunze lucioase, de un verde închis, rămân atractive chiar și toamna, fără flori. Bujorul ne bucură ochiul cu flori la sfârșitul lui mai – începutul lui iunie. Tufa se ofilește în fiecare toamnă, iar resturile moarte trebuie înlăturate. În primăvara următoare tufa va crește de la zero.

Deși se adaptează foarte bine, bujorul are nevoie de un sol bogat și afânat. În perioadele secetoase, udarea profundă este plăcerea lui (2-3 galeți de apă la fiecare tufă, turnate încet pentru a fi absorbite în profunzime). Dacă vreți să-l mutați sau înmulțiți, neapărat țineți cont că planta va începe să înflorească abia din al treilea an, după plantare. Pentru ca semințele florii să nu afecteze florile de la anul, acestea trebuie tăiate, puse în vază sau dăruite persoanelor dragi.

 

Superstiții și date interesante legate de bujori:
• Bujorul este una din cele mai cultivate plante pentru flori, asta încă din cele mai vechi timpuri. Prima lor consemnare în documente datează de acum 4 mii de ani.
• Denumirea chinezească pentru bujor este “sho yo”, în traducere “cel mai frumos”, iar în poeziile, legendele și poveștile din acele vremuri floarea este mereu menționată.
• Cea de-a patra lună din calendarul chinezesc este numită “luna bujorului”.

• Bujorul rămâne un simbol al prosperității, iar explicația este foarte simplă: inițial, el putea fi cultivat numai de cei bogați, care făceau parte din elita socială a Japoniei, astfel că floarea a fost imediat asociată cu bogăția.
• În mitologia greacă, bujorul, cunoscut și cu denumirea științifică Paeonia, își trage numele de la doctorul Paeon.
• La greci existau legende care povesteau de puterile florii: se spunea că există niște forțe puternice în bobocii de flori care strălucesc în nopțile cu lună plină, iar bujorul se încadrează în acest criteriu.

• Se mai zice că semințele unor varietăți de bujori emit o lumină palidă în întuneric. Pentru a fi folosite ca remediu, rădăcinile de bujor trebuiau recoltate noaptea.
• Părți ale plantei puteau trata în jur de douăzeci de boli, conform lui Plinius în anul 77.
• Shakespeare face și el referire la bujor în piesa “Îmblânzirea scorpiei”, în 1603.
Într-un buchet de mireasă, bujorii semnifică timiditate.

 

Distribuie articolul: