Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită să vizitați expoziția de documente și publicații din colecțiile BNRM cu genericul  „Cu dor de vers curat ca lacrima…” , dedicată marelui poet al neamului nostru, Grigore Vieru. Poetul care a trecut prin toate greutățile vieții, care a fost mai mult decât un poet, a fost însăși sufletul Basarabiei.

În expoziție sunt prezentate circa 90 de documente: volume de versuri, cărți pentru copii, opera autorului tradusă în alte limbi, CD-uri muzicale pe versurule lui Grigore Vieru, reproduceri și filatelie.

Printre acestea se numără primul debut editorial din anii studenţiei, placheta pentru copii „Alarma” (1957), urmată de alte cărţi pentru cei mici: „Mulţumim pentru pace” (1963), volumul de versuri, povestiri şi cântece „Făguraşi” (1963), „Trei iezi” (1970), „Albinuţa: cartea preşcolarului” (1982), „Abecedar” (1989), „Spune-i soarelui o poezie” (1989), „Cartea ghioceilor” (1996), „Frumoasă-i limba noastră” (1996), „La școala iepurașilor” (2002), „Soare, soare, domn frumos” (2008). Volume pentru maturi: „Duminica cuvintelor” (1969), „Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul” (1974), „Aproape” (1974), „Mama” (1975), „Un verde ne vede” (1976), „Steaua de vineri” (1978), „Fiindcă iubesc” (1980), „Cel care sunt” (1987), Rădăcina de foc” (1989) „Hristos nu are nici o vină” (1991), „Curăţirea fântânii” (1993), „Rugăciune pentru mama” (1994), „Văd şi mărturisesc” (1997), „Strigat-am către Tine” (1999), „Acum şi în veac” (2000), „Lucrarea în cuvânt” (2001) „Cântec de leagăn pentru mama” (2003), „Cât de frumoasă ești” (2004), „Liniștea lacrimii” (2006).

Versurile sale au fost traduse şi editate în circa 15 ţări (Franţa, Macedonia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Georgia, Ţările Baltice ş.a.), precum: „Mkate Kwa Umande = Хлеб с росою” (1983), „Избранное : Стихи” (1984), „Piektdienas zvaigzne = Звезда пятого дня : Dzejoļi” (1988), „Rădăcina de foc = Raíz de fuego” (1998), „Il Nimbo di Rugiada = Nimbul de Rouă : Poesie” (2009) „Orfeo rinasce nell’amore = Făgăduindu-mă iubirii” (2010) ș.a.

Mulți compozitori basarabeni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru, printre care se numără culegerile de cântece „Poftim de intrați”, „Cine crede” ș.a.. Grigore Vieru însuși este autor al unor melodii de cântece pentru copii (“Să crești mare” ș.a.), fiind în strânsă colaborare cu compozitoarea Iulia Țibulschi (“Soare, soare”, “Clopoțeii”, “Stea-stea, logostea”, “Ramule-neamule”, “Cântând cu iubire” ș.a.). Cunoscutele piese pe versurile lui Vieru sunt interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, iar cea mai îndrăgită piesă este ”Eminescu”. La fel de cunoscută este și piesa ”Reaprindeți candela”, interpretată de Dida Drăgan.

Documentele sunt sistematizate în mai multe compartimente: Poezii antume din opera poetului Grigore Vieru; Grai, Mamă, Patrie, Iubire; Grigore Vieru pe meridianele lumii; Grigore Vieru printre notele muzicale.

Expoziția va fi deschisă pentru vizitatori până la 28 februarie 2022 în  blocul central, (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”), spațiul expozițional, etajul I. 

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta, judeţul Hotin (azi raionul Briceni), în familia lui Pavel şi Eudochia Vieru (n. Didic). După absolvirea şcolii de 7 clase din satul natal (1950), urmează şcoala medie din oraşul Lipcani (1953). Este licenţiat al Facultăţii de Filologie şi Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1958); redactor la revista pentru copii Scânteia leninistă (actualmente Noi) şi la ziarul Tânărul leninist (actualmente Florile dalbe); între 1960-1963, redactor la Editura Cartea Moldovenească. În 1973 face prima vizită în România, în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici; revine în 1974 şi 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România. Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti (1978) pentru antologia „Un verde ne vede”. Se implică în Mişcarea de Eliberare naţională, fiind ales în 1989 deputat al poporului. În 1988 i se acordă Diploma de Onoare H.Ch. Andersen a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret. Este membru corespondent al Academiei Române, din 1993. Se stinge din viaţă pe 18 ianuarie 2009, în urma unui grav accident de circulație, având parte (pe 20 ianuarie) de funerarii naţionale. Este decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Distribuie articolul: