Vă invităm cu drag la expozițiile de carte „George Gordon BYRON, romanticul poet rebel” și „STENDHAL, inventator de geniu al romanului modern” , pregătite de secția Literaturile lumii și amplasate în spațiile expoziționale, situate la etajul trei, sediului central al BNRM.

Expoziția „George Gordon BYRON: Romanticul poet rebel”, consacrată aniversării a 235 ani de la nașterea marelui poet englez Lord Byron (1788-1824).

Reprezentant de seamă al romantismului englez, Byron a exercitat o puternică influență asupra gândirii literare europene, a îmbogățit poezia cu numeroase idei, figure, forme artistice și procedee versificatorii, contribuind prin opera sa la dezvoltarea romantismului în literatura diferitor țări. Este creator al eroului romantic (denumit ulterior byronian), care a făcut epocă în literatura universală.

Opera lui Byron cuprinde poezii lirice: „Hebrew Melodies” (Melodii ebraice, 1815);, poeme pe teme orientale: „The Giaour” (Ghiaurul, 1813), „The Bride of Abydos” (Mireasa din Abidos, 1813), „The Corsair” (Corsarul, 1814), „Lara” (1814), „Parisina” (1816); poeme romantice: „Childe Harold’s Piligrimage” (Pelerinajul lui Childe Harold, 1812), „Manfred” (1817), „Cain” (1821), „Don Juan” (1818-1823); satirele: „Beppo” (1818), „The Irish Avatar” (Avatarul irlandez, 1821), „The Age of Bronze” (Epoca de bronz, 1822), „The Vision of Judgment” (Viziunea judecății, 1822); proză: „Letters and Journals of Lord Byron” (Scrisorile și jurnalele lui Lord Byron) editate de Thomas Moore în 1830.

În cadrul expoziției jubiliare sunt prezentate circa 40 de publicați, printre care se numără cele mai reprezentative opere ale poetului britanic în limba originalului și în traduceri, monografii despre viața lui Byron, studii de critică și istorie literară, enciclopedii și reviste publicate de peste hotare.

Expoziția poate fi vizitată în sala Literaturile lumii a BNRM, blocul central, etajul 3, biroul 22, în perioada 20 ianuarie – 20 martie 2023.

 

STENDHAL, cu pseudonimul lui Henri-Marie BEYLE, (23 ianuarie 1783 – 23 martie 1842), este prozator și eseist francez.

Novator al problematicii romanești, prin care anticipează literatura secolului 20, Stendhal este unul dintre creatorii romanului modern. Romane ale energiei și voinței individului (Armance, ou quelques scenes d’un salon de Paris en 1827 (1827) – Armance sau câteva scene dintr-un salon parizian la 1827; Le rouge et le noir, (1830) – Roșu și negru; La chartreuse de Parme (1839) – Mănăstirea din Parma; Lucien Leuwen, opera neterminată, publicată postum 1894), analizate în experiențe sociale, umane ori erotice, de către eroi ce-și cultivă cu luciditate și orgoliu eul – reminiscență a modelului napoleonian de viață și atitudine romantică – ele exprimă tensiunea morală a spiritului în tendința de auto stăpânire și elevație. Stil analitic clar, tehnică descriptivă ce tinde către obiectivitatea realistă. Povestiri romantice (Vanina Vanini, 1829; Chroniques italiennes, 1839 – Cronici italiene). Prin „Histoire de la peinture en Italie” (1817, Istoria picturii în Italia) și „Roma, Naples et Florence en 1817” (1817, Roma, Neapole și Florența în 1817) Stendhal se numără printre primii sociologi ai artei, iar prin tratatul „De l’amour” (1822, Despre dragoste) se dovedește un fin psiholog al dialecticii erosului. Biografii (Vies de Haydn, de Mozart at de Mètastase, 1817 – Viața lui Haydn, Mozart și Metastasio; Vie de Napoléon, 1817 – Viața lui Napoleon; Vie de Rossini, 1823 – Viața lui Rossini). Pagini autobiografice (Journal, postum 1888 – Jurnal; Vie de Henry Brulard, postum 1890 – Viața lui Henry Brulard; Souvenirs d’égotisme, postum 1892 – Amintiri egotiste). Studiul „Racine et Shakespeare” (1823 și 1825 – Racine și Shakespeare) marchează, înaintea lui Victor Hugo, unul din momentele importante ale polemicii romantice.