Deși a trebuit să se reprofileze de foarte multe multe ori, Ana Taban este omul care se reinventează pe sine cu orice ocazie. Din jurnalist clasic, șeful Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Intergrării Europene s-a transformat în apărătorul și informatorul colegilor de breaslă. Câte “karate” au lecturile ei, dar și ce tabieturi are Ana Taban, aflați din interviul de mai jos.

Profil:

Ana Taban, 26 de ani

Licențiată în ştiințe politice în limba franceză, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Stagiile care au marcat-o: Internshipul de la Televiziunea Română (TVR) și programul Bursele Europene JTI pentru jurnaliști, în mod special oamenii pe care i-a cunoscut prin intermediul acestor experiențe.

A activat ca reporter pentru ziarul „Timpul de dimineață”, varianta print și online.

Funcția actuală: Șef al Serviciului de Informare și Comunicare cu Mass-Media, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Într-o viaţă anterioară cred că am fost agent de vânzări

Lucrez încă din timpul facultății. Primul job a fost la un call center, vindeam produse cosmetice prin telefon în țările francofone. Fiecare vânzare era o adevărată victorie, după o lună țineam deja traininguri pentru noii angajați. Am făcut și imobiliare, a fost mai curând o lecţie de viaţă, atunci am învăţat ce înseamnă cu adevărat negocierea şi puterea de persuasiune. Într-o viaţă anterioară cred că am fost agent de vânzări. Apoi am lucrat în televiziune, mediul ONG și presa scrisă. Pe zece octombrie s-a făcut exact un an de când lucrez la MAEIE.

Ana Taban

Promptitudinea și obiectivitatea sunt cuvintele mele cheie

Provocarea cea mai mare cu care m-am confruntat a fost să explic jurnaliștilor lucrurile din interior într-un mod cât mai simplu, cât mai la obiect, fără nuanţări inutile, așa cum încercam să explic odată cititorilor în articolele din ziar. Mi-am propus să reușesc mai multe lucruri într-un an, dar având în vedere resursele umane limitate, cred că am reușit doar jumătate din ce mi-am propus. Multe inițiative sunt abia la jumătate de drum. Am reușit, totuși, să introduc câteva mecanisme de lucru pe interior, care ne ajută să ieșim cu reacții prompte în presă, atunci când este cazul. Mi-ar plăcea să contribui la schimbarea mentalității din R. Moldova, mai puțin contează din ce funcție.

În fiecare zi mai facem un pas către UE

În fiecare zi ne integrăm câte puțin în UE, cu fiecare cetățean care renunță să plătească sau să ceară mită, cu fiecare agricultor care îşi dezvoltă o afacere cu ajutorul investiţiilor europene, cu fiecare moldovean care se întoarce acasă, cu fiecare articol din presa internaţioanală în care se scrie pozitiv despre Moldova, etc. Noi, tinerii, avem cel mai mult de învățat și de câștigat din urma acestei experiețe. Occidentul te învață să-ți alegi un job în funcție de ceea ce-ți place să faci și de experiența pe care ai putea să o acumulezi. Ca să crești continuu trebuie să investești în tine şi chiar să faci mai mult decât ceea pentru ce ești plătit. Cât despre bani, aceștia vor veni cu timpul.

De multe ori le iau apărarea jurnaliștilor

Cred că munca la minister este în primul rând, mai responsabilă și mai solicitantă decât cea de jurnalist. De multe ori mă poţi găsi în birou vorbind la două telefoane o dată, timp în care scriu un email şi ascult ştirile pe fundal. În al doilea rând, am ocazia să lucrez cu diplomaţi de carieră, oameni care şi-au făcut studiile la cele mai prestigioase facultăţi din lume şi de la care am în fiecare zi câte ceva de învăţat. În al treilea rând, faptul că am lucrat în mass-media mă face să fiu empatică la solicitările tuturor colegilor din presă, încerc să fiu acel responsabil de presă pe care îl căUtam eu pe la ministere când eram reporter. De cele mai multe ori le iau apărarea jurnaliştilor în fața colegilor diplomaţi și asta pentru că le înţeleg necesităţile şi condiţiile de muncă. Mă supăr doar pe acei jurnalişti care nu înţeleg interesul propriei ţări şi acţionează în neştire. Şi da, recunosc, uneori mi se face dor să iau un interviu, să scriu un articol, plus că am senzaţia că acum aş scrie altfel decât un an în urmă…

Ana Taban

Munca în Guvern poate fi foarte interesantă și dinamică

Mă bucur că m-am născut într-o țară în care sunt încă foarte multe de făcut. M-aș plictisi, probabil, să trăiesc într-o țară în care deja totul este făcut. Unii cred că cei din Guvern nu prea trag în plug prin cabinete… De fapt, munca în structurile guvernamentale poate fi obositoare și birocratică sau foarte interesantă și dinamică, totul depinde de doza de entuziasm și de motivația fiecăruia.

Sunt plină tabieturi

Citeam recent undeva că decada twenty something (20 și ceva) nu e deloc de neglijat și că 80% din momentele care ne definesc viața se întâmplă până la 35 de ani. Recunosc că m-a cam pus pe gânduri … În timpul liber ies în oraș cu prietenii și colegii de muncă, urmăresc TED’s talks și ascult TED Radio Hours. Când simt că pierd contactul cu realitatea, trag o fugă la țară, să-mi văd părinții. Îmi place sportul, acum câțiva ani am făcut karate şi îmi pare rău că nu am continuat. De câteva săptămâni alerg în parc.

Pentru mine fiecare dimineață și seară are același ritual. De exemplu, dimineața obișnuiesc să citesc știrile și să beau cafeaua înainte să merg la serviciu. De obicei, asta se întâmplă pe la șase dimineața. Seara, înainte de culcare, citesc câteva pagini dintr-o carte. Acum citesc trei cărți în paralel, toate diferite între ele: “Yes Minister, de Jonathan Lynn și Antony Jay, “Fight Club, de Chuck Palahniuk, și “Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității”, de Aurora Liiceanu.

Foto: Mocrii Ellene

Distribuie articolul: