Ana Sîrbu este jurnalista care se mândrește cu profesia sa și pune mult suflet în tot ceea ce face. Nu se poate lăuda că l-a intervievat pe Obama sau Putin, nu s-a născut într-o familie de aristrocați și nici cu milioane în cont, dar vine dintr-o familie fericită. Ei au învățat-o că realizările mari în viață sunt copiii (familia), prietenii și numele. Ana declară că rutina nu a fost creată pentru ea! Nu crede în povești despre succes, ea vrea o poveste reală și știe sigur: Succesul necesită multă muncă!

Cred că în altă viață am fost… o regină cu ochi negri, care adora diamantele și stofa scumpă. Am fost o femeie care a distrus multe destine, dar care a reușit să cucerească imperii. Aveam un leu pe post de animal de companie, iar la Palat creșteam șoimi. Aveam și robi. Îi plăteam în taină (remunerare pentru că aveau grijă de palat). În altă viață aveam puteri magice, cântam la harpă și aveam un elefant cu aripi… eram ceea ce nu sunt acum.

 Ana Sîrbu

În copilărie am vrut să devin… un om cu care să se mândrească cei care mă iubesc. Dorința de a deveni chirurg a apărut în clasa 7-a, actoria a rămas un vis ascuns și rușinos. Nu mi-am dorit popularitate, mai degrabă am vrut să ajut omenirea.

Ana Sîrbu

Am venit în online… din întâmplare. Sufletul meu a fost furat de TV cu mulți ani în urmă. Din momentul în care am ajuns în online mă străduiesc să fac cât mai multe reportaje video. Nu am fost creată pentru oficiu. Pregătesc un proiect online (pentru UNIMEDIA) special, fără copy paste moldovenesc și încercări de a o plagia pe Oprah. O ador, dar nu îmi plac oamenii care copiază.

 Ana Sîrbu

La UNIMEDIA cel mai mult îmi place… atitudinea șefilor față de angajați și respectul între colegi. Niciodată nu m-am simțit mai prejos sau inutil, am știut mereu că pot să fiu și mai bun și mai eficient. Niciodată nu vei auzi: „Nu încerca!”. Susținerea e un lucru extrem de important. Pentru prima dată am simțit că nu sunt un „cal tipografic”, ci un jurnalist.

Când nu scriu și nu citesc știri… respir „ușurată”, dorm, fac yoga, vizionez documentare, recitesc cărțile de anatomie, iubesc, mănânc gustos, îmi vopsesc unghiile în albastru, caut haine frumoase la reduceri, arunc la gunoi hârtiile cu ideile nereușite, fac mâncare după rețetele italiene sau indiene (rar), îmi sun prietenii, mă plimb singură.

 Ana Sîrbu

Mă supăr pentru că… am motive, dar supărarea durează puțin. Nu mă supăr dacă cineva nu m-a sunat la ziua mea de naștere, dar mă pot supăra dacă nici după trei zile nu și-a amintit. Sunt răbdătoare cu oamenii care greșesc, dar după o anumită perioadă – mă dezamăgesc și plec.

Sunt rea atunci când… cineva îmi mănâncă zmeura sau mă copiază, când oamenii nu mă aud, nu îmi respectă dorințele și îmi încalcă limitele. Strig rar, dar atunci când o fac – o fac din suflet. Sunt rea cu mine… întotdeauna. Mă uit des în oglindă și zic: „Ana, tu ți-ai ieșit din ‘rămși’!”.

Fac sport pentru că… la 90 de ani vreau ca soțul meu să mă iubească și pentru felul cum arăt, pentru că urăsc celulita – îmi amintește de stafide și ele nu îmi plac.  

 Ana Sîrbu

Aș scoate din DEX … cuvântul TREBUIE. Nimeni nu este obligat să facă ceva. Lucrurile sunt făcute din plăcere sau necesitate.

Jurnaliștii din Moldova… sunt mulți, dar jurnaliști buni – puțini. Mulți dintre ei sunt în goană după bani și popularitate. Fetele vor să fie arătate „la telivizor”, să le chitească cineva și să participe la cât mai multe sesiuni foto. Cei buni se cunosc între ei și nu sunt concurenți. Un jurnalist bun este original și știe cum să fie iubit de cititori sau telespectatori, nu îi este frică de concurență și nu îi va concedia pe cei care pot deveni mai buni ca el. Exemplul filozofului Platon – discipolul lui Socrate și învățătorul lui Aristotel este cel mai bun.

 Ana Sîrbu

Presei online din MD îi prea ajung … site-uri de știri de „dragul făcutului” cu titluri „EXCLUSIV” și „PREMIERĂ”. Am obosit de știri cu pseudovedete. Am obosit să fac reportaje despre violența în familie, simboluri heraldice, moldoveni celebri – care nu sunt citite. Oamenii ne tot critică că nu facem subiecte bune, însă nu le citesc pe cele cu adevărat valoroase, preferând deșeurile informaționale.

Cea mai mare realizare a mea de până acum…o realizare? Am mai multe. Am învățat să împăturesc sarmalele perfect, pot (puteam) cânta la vioară, am iubit, am alergat pe tocuri de 15 cm, am prășit la temperaturi de 40°C, am luat 10 la un test foarte greu la fizică, am prieteni adevărați, pot ține secrete, am citit Biblia în clasa V-a (nu „Biblia pentru copii”).

Cele mai mari realizări urmează… .

 Ana Sîrbu

Cel mai mare vis al meu este… E o prostie să ai doar un vis. Vreau mulți copii, o casă în pădure, să dau LIVE sărind de pe cea mai înaltă clădire din lume, să fac oamenii fericiți, să strig „Moldova” înotând într-un fluviu ca Amazon, să mângâi pe creștet o panteră sălbatică, să înot cu delfinii, să am un elicopter personal, să comunic cu triburi rupte de civilizație, etc.

Cea mai fericită zi din viața mea a fost… când m-am pupat cu băiatul care îmi plăcea și am spus prima dată „te iubesc”, când am urcat în vârful unui tei foarte înalt, când am aflat că mama va trăi, când s-a născut nepoțelul meu… și mai urmează foarte multe.

 Ana Sîrbu

Cred că la nunta mea… invitații vor juca poker, vom mânca creveți, ne vom plimba cu balonul deasupra Moldovei și nu va cânta Iosif Kobzon. Nunta va fi în pădure, iar lumea nu va purta încălțăminte. Important este să găsesc mirele care va avea curajul să-și lege destinul cu mine!

Cred în… visuri imposibile, în iubire adevărată, oameni talentați, coincidențe, în Dumnezeu (Buddha, Allah,  Iehova, Krishna), prieteni adevărați, ispite, Darwin. Cred că moldovenii se vor schimba. Că nu vor purta haine chicioase, vor promova tradițiile, vor vorbi frumos, vor fi altruiști.

 Ana Sîrbu

Nu am încredere în… oamenii care mint.

Iubesc… Pinterest, muzica instrumentală, familia, sporturile extreme, călătoriile, zmeura, viteza, apusurile din luna august, carnea de vită prăjită mediu cu vin roșu, amintirile frumoase, nopțile de vară, ciocolata cu lapte, prietenii mei, etc. Am uitat să spun că ador să mă trezesc dimineața (06:00) și să citesc, să ascult ploaia de vară, să simt pământul fierbinte de sub picioare. Iubesc legitimația mea de jurnalist, care îmi permite să ajung în locuri în care alții doar visează. Iubesc.

Foto: Ellene Mocrii

Distribuie articolul: