Povestea Silviei Nicolaeș Catana începe ca cea a multor femei din Moldova, care aleg să tacă și să „înghită” violența și hărțuirea domestică din frica pentru viața proprie, cea a copiilor sau pentru ce vor crede oamenii. Luându-și fiul în brațe, a decis să părăsească o relație toxică și să-și schimbe cu propriile mâini linia destinului spre un meridian luminos, plin de dragoste și fericire. A plecat în Franța neștiind ce o așteaptă, dar pentru că drumurile se deschid în fața celor care nu se opresc, și-a întâlnit dragostea vieții, s-a căsătorit la Paris, a devenit din nou mamă, iar acum poate vorbi cu încredere despre formula fericirii. Această curajoasă mămică este una dintre cititoarele noastre. Am îndrăznit să îi descoasem istoria, pentru ca să descoperim o adevărată sursă de inspirație!

Dragă Silvia, atunci când v-am cunoscut, am simțit că aveți de spus lumii poveste importantă despre alegerea destinului. Cum ați înțeles că trebuie să ne luăm viața în propriile mâini, dacă vrem să rezistăm și să mergem mai departe?

17105608_1373553939374005_1511625760_nNu mi-a fost ușor să încep totul de la început … dar până să găsesc calea acestui început mi-a fost și mai greu să mă desprind de trecut. Ca și orice femeie, am visat la o familie frumoasă, plină de armonie și dragoste, dar din păcate totul a fost departe de acest vis. Am îndurat și-am evitat mult timp să vorbesc despre ceea ce trăiam, mă gândeam mereu că este o problemă privată, care ramâne între mine și persoana dată și nu trebuie să relatez despre asta nici măcar celor apropiați. Încercam să accept această realitate, chiar dacă în ea prevala violența, agresivitatea, lacrimile și suferința. Totul decurgea din ce în ce mai rău, această situație a început să se agraveze și nu mai putea fi ținută sub control, iar băiețelul meu suferea enorm. Vedeam zi de zi frică în ochișorii lui.

M-am întrebat mereu dacă există viață după divorț, dacă mai există liniște când în urma unei căsătorii rămâne și un copil. Și totuși am făcut acest pas, am înțeles că trebuie să-mi iau viața în propriile mâini.

Nu m-am gândit niciodată la ce va urma, știam doar că voi avea de înfruntat multe greutăți, dar cel mai important lucru era să plec și să gasesc liniște pentru mine și copilul meu.

Am găsit curajul într-una din zile, când am scăpat din mâinile lui, mi-am luat copilul și câte ceva din ce am reușit să apuc și am plecat. A fost o plecare fără destinație. Nu știam unde să mă duc.

Eu nu mi-am ales destinul, dar am avut curajul să-l schimb și-I mulțumesc Lui Dumnezeu că mi-a fost mereu alături!

Vom îndrăzni să întrebăm cum a vrut ursita ca să-l întâlniți pe bărbatul alături de care formați astăzi un cuplu demn de toată admirația. 

17101662_1373554779373921_979150647_nCând l-am întâlnit, nu m-am gândit nici pentru o clipă că îmi va fi soț. Noi la început am fost doar prieteni. Eu mi-am făcut studiile la Chișinău, iar el – la București și ne-am cunoscut la Paris.

Despre povestea noastră de dragoste pot povesti mult, el a fost acea persoană care a apărut în viața mea și mi-a oferit spațiu ca să mă simt eu însămi; a spart gheața trecutului și mi-a umplut viața de fericire. Puternic și integru, m-a ajutat să cred din nou în dragoste, mi-a dat șansa din nou să iubesc și să mă simt iubită. Este un bărbat care știe să-mi onoreze visurile și să mă surpindă frumos.

Cererea în căsătorie a avut loc în Portugalia, eram în vacanță, am ieșit să facem poze și, la ieșirea din hotel, mi-a taiat privirea un avion cu un afiș tractat, care scria pe cer: „Vrei să fii soția mea”? Totul a fost bine pregătit, soțul meu s-a gândit amănunțit la fiecare detaliu, fără ca eu să-mi dau seama de ceva. Au fost emoții până la lacrimi, e greu să povestesc în cuvinte despre acest eveniment, asta nu se povestește, dar se trăiește. În curând vor fi 5 ani de când suntem împreună, dar din mai multe probleme adiminstrative abia anul trecut ne-am oficializat căsătoria.

17078329_1373547159374683_679629493_n

Cum v-a întâmpinat Franța și ce ați îndrăgit la metropola pariziană, încă din prima clipă?

Pentru că mi-am făcut studiile în domeniul picturii, a fost unul din visurile mele să vizitez muzeele Parisului. La început nici n-am realizat adevărata frumusețe, nu pot să spun ca am îndragit ceva chiar din prima clipă. Această țară minunată nu m-a așteptat cu brațele deschise. A fost foarte greu, ca un labirint… m-am ciocnit de multe dificultăți, dar pas cu pas m-am integrat și am cunoscut și partea frumoasă a acestei țări.

17078653_1373545142708218_867402779_n

Toate cuplurile, indiferent de vârstă, se confruntă cu mari crize în străinătate. Care e formula fericirii voastre conjugale, indiferent de greutăți?

17094199_1373545179374881_1023487790_nDa, ne ciocnim de multe greutăți, dar niciodată nu ne lăsăm loviți de ele. Aflându-ne într-o țară străină, încercăm să ne întegrăm în sistemul lor și să fim corecți din punct de vedere social și administrativ.

O relație nu este un instrument cu care să poți apropia doi oameni pentru câteva luni sau ani, o relație este atitudine, respect, înțelegere și emoții în continuă schimbare.

Indiferent de situație, încercăm mereu să rămânem conștienți de faptul că pe lângă soț și soție, mai suntem și prieteni. Noi mereu discutăm și împreună căutăm soluția, nu cauza problemelor. Fiecare cuplu își aplică formula sa, în cazul nostru formula fericirii vine ca un dar de la Dumnezeu. Avem grijă să menținem și să creștem dragostea noastră în fiecare zi.

Drumul spre fericire presupune 3 secrete: Hotărâre, efort și timp.

17101954_1373545842708148_1735623536_n

Vă rugăm să ne povestiți și despre sistemul educațional francez și cum se vede acesta din interior, de pe poziția părinților.

17105279_1373553912707341_114092420_nEste un sistem foarte bine organizat, strict bazat pe valori laice, cu care noi nu suntem de acord în totalitat. Dar scopul nostru nu este să ajungem la dezbateri, ci să tragem foloase pentru viitorul profesional al copiiilor. Nivelul academic este foarte bun și se pun în valoare aplicarea cunoștințelor pentru ca elevul să se implice cât mai mult și nu doar să memorizeze mecanic textele. Au multe activități extracurriculare; merg la cinema, muzeu, expoziții etc.

Cât de unită este diaspora moldovenilor de la Paris? Cum se vede țara noastră, de la distanța de câteva mii de km și atâtea știri care răsună despre noi la televizor?

Diaspora este foarte unită, se mobilizează și intervine în diferite situații, după cum ați văzut și recent, la alegerile prezidențiale. Distanța nu este un motiv să ne facă indiferenți față de ceea ce se întâmplă acasă. Moldovenii au adus tradițiile cu ei, chiar dacă s-au integrat într-un nou sistem. Nunțile, cumetriile și multe sărbători răsună și au gust moldovenesc.

Din păcate, situația din țară mă dezamăgește tot mai mult, am impresia că revin anii ’90. Mass-media este tot mai controlată, opinia publică fiind manipulată și este greu să vedem știri și emisiuni obiective. Daca la început m-am gândit să mă întorc acasă, acum categoric nu mai vreau. Nu văd nici viitor și nici siguranță pentru copiii mei.

17092395_1373545369374862_948414679_n

Frumusețea e carte de vizită a Silviei Nicolaeș Catană chiar și după două sarcini. Cum vă reușește? 

Mulțumesc… iau întrebarea ca pe un compliment. De fapt, nu am nici un secret, sunt o persoană activă și asta îmi menține forma fizică. Cred că ceea ce se vede în exterior se reflectă din interior. Femeia este frumoasă oricum, când are feminitatea și fericirea în priviri!

17101957_1373546179374781_88132718_n

Silvia, în pragul Zilei Internaționale a femeilor, vă rugăm să lăsați un mesaj pentru toate moldovencele aflate fie acasă, fie peste mări și țări, ducând lipsa cuvintelor de încurajare.

17101659_1373547799374619_471764000_nDragelor femei, scumpe și gingașe ființe, un mediu în care domină agresivitatea și violența nu se mai poate numi relație sau familie.

Nu cunosc care sunt termenii pentru a descrie fericirea, dar în viața mea a apărut acea persoană care știe a conduce familia pe un drum cu încredere și iubire. Este un bărbat care își îndeplinește rolul de soț și tată cu tot devotamentul.

Indiferent de situație, vă doresc și vouă să gasiți curajul și puterea ca să optați pentru o viață liniștită și plină de dragoste. Mi-aș dori ca acest interviu să devină pentru multe femei un imbold și o încurajare. Într-o echipă unită există transparență, iubire, înțelegere, egalitate și respect reciproc.

Dragă femeie, nu te mulțumi cu puțin. Tu meriți tot ce este mai bun!

Vă mulțumim, Silvia, pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume și pentru modelul pe care îl reprezentați pentru alte femei! 

Foto: Arhiva personală