Dacă i-ar fi spus cineva că la vârsta de 20 de ani va fi studentă la zi, i s-ar fi părut perfect normal. Dar că, plus la asta, va deveni soţie şi mamă a doi copii, nu ar fi crezut.

Iată că anume asta s-a întâmplat Nonei Hristev. ,,Pentru prima dată am devenit mamă la 18 ani. Pe atunci nu bănuiam încă ce înseamnă să fii mamă, dar ştiam una: Eram nespus de fericită…”

De când şi-a pus fetiţa la piept pentru prima oară, a simţit că din sânul ei curg şuviţe de viaţă. ,,Rolul de mamă e cel mai responsabil şi cel mai firesc în viaţa fiecărei femei. Numai atunci când hrăneşti copilul la sân, simţi cu trup şi suflet că este al tău”, crede Nona.

Peste un an, bucuria i-a fost dublă, fiindcă a rămas iarăşi însărcinată şi a născut un băieţel, pe Egor. Provocarea cea mare a început abia atunci: fetiţa mai mare nu dorea să renunţe la sân, iar cel mic avea nevoie şi el de alăptare. Aşa, a ajuns să-i hrănească pe ambii simultan – unul la un sân, altul la celălalt…

Nona spune că nu a putut renunţa la alăptat: „Am decis să continui să-mi hrănesc la sân fetiţa şi băieţelul, fiindcă ştiu că laptele de mamă e foarte sănătos. Dragostea faţă de copilaşii mei e cea mai puternică, şi nu se poate compara cu nimic.”

Având această experienţă, ea ştie bine ce sfaturi să dea altor mame: „Liniştea casei tale depinde de cum îţi hrăneşti copiii. Şi, invers: nu lăsa grijile cotidiene să te copleşească, fiindcă acestea pot scădea cantitatea de lapte.”

Stresul, inamicul laptelui

Totuşi, în viaţa de zi cu zi sunt mai comune altfel de cazuri. Cu patru luni în urmă, Margareta Portaru din Chişinău a născut un băiat. Prima lună a hrănit băiatul la sân, după care laptele i-a dispărut. „Am trecut prin momente dificile din cauza prietenului meu. Cred că asta a afectat calitatea alăptării”, spune Margareta.

Deoarece este mamă singură, iar indemnizaţia pe care o primeşte de la stat este mică, se descurcă greu cu banii, iar cheltuielile suplimentare, odată apărute, apasă greu asupra bugetului.

„Mâncarea pentru copil este foarte scumpă. Săptămânal, cumpăr câte un pachet de lapte praf din cel mai ieftin, care costă 70 de lei. Lunar, trebuie să dau pe mâncarea copilului aproape 400 de lei, dar el este în creştere şi în următoarea perioadă va avea nevoie de tot mai mult lapte”, povesteşte femeia.

Margareta le sfătuieşte pe mame ca atunci când hrănesc copiii la sân să nu se streseze, fiindcă pot pierde laptele. „Laptele matern ţine şi de foame, şi de sete. Îmi pare rău că nu pot să-mi alăptez băieţelul”, adaugă ea.

Ce riscă mamele care renunţă la alăptat

Ludmila Rusu, managerul Serviciului Prenatal Pediatric al Spitalului Municipal nr.1, spune că niciun produs nu poate înlocui laptele matern. „Bebeluşul trebuie să primească proteine, dar şi vitamine, şi minerale, toate acestea fiind asigurate de laptele matern. Primul an e esenţial pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, iar modul în care este hrănit acesta îşi lasă amprenta asupra sănătăţii sale.”

Potrivit specialistei, diversificarea precoce a alimentaţiei bebeluşului, în lipsa recomandărilor unui specialist, poate duce la carenţe de vitamine şi minerale. Astfel, lipsa vitaminei A din alimentaţie poate duce la probleme serioase cu vederea, iar carenţa de iod poate determina deficienţe de creştere. Şi de dezvoltare intelectuală, adaugă pediatrii.

Statisticile arată că 52% dintre copii sunt malnutriţi tocmai din cauza renunţării haotice la alimentaţia la sân înainte de vârsta de 6 luni.

Alăptarea salvează bugetul şi… silueta

Alăptarea are trei avantaje: pentru copil, pentru mamă şi pentru familie. „Potrivit studiilor realizate de-a lungul timpului, femeile care alăptează sunt mai ferite de cancerul mamar, alăptarea stimulând şi eliberarea unui hormon responsabil de reglarea tensiunii arteriale”, afirmă Ludmila Rusu.

În plus, medicul asigură femeile că hrănirea la sân o ajută pe mamă să revină mai uşor la greutatea de până la sarcină: „Cercetările americane arată că femeile care alăptează timp de şase luni scad în greutate şi în dimensiunile taliei mai repede decât cele care nu alăptează după naştere».

Pentru familie, avantajul este că sunt economisiţi bani, în condiţiile în care hrana artificială este costisitoare. O cutie de formulă de lapte costă între 50-60 de lei (Nestogen, Malîş) şi 110-120 de lei (Nan, Hipp, Milumil). Pentru un copil sănătos de 3 luni, o asemenea cutie ajunge maxim pentru o săptămână (în funcţie de pofta de mâncare).

De ce rămân bebeluşii fără laptele matern?

Totuşi, medicii din Chişinău afirmă că din ce în ce mai multe mame recurg la alimentarea artificială. Svetlana Ştefăneţ, coordonatoare UNICEF Moldova, afirmă că în mediul rural perioada de alăptare e mai lungă decât în mediul urban.

„Femeile de la oraş, din motive economice, sunt nevoite să revină la locul de muncă mai devreme, întrerupând alăptarea. Chiar dacă ele îşi reiau activitatea de muncă, acolo angajatorii trebuie să amenajeze un spaţiu pentru mamele care alăptează sau să le ofere transport pentru deplasarea la domiciliu măcar de două ori pe zi”, spune specialista. Totuşi, câţi dintre angajatori oferă aceste facilităţi?

Mamele din Moldova, un exemplu pentru cele din America

Totuşi, în prezent situaţia în R. Moldova e mai bună decât în alte ţări. Conform unui studiu demografic, 85% dintre nou-născuţii de până la jumătate de an sunt alăptaţi la sân, iar nou-născuţii de până la 3 luni sunt alăptaţi într-un număr şi mai mare – 93%. Doar 45% dintre copii sunt alăptaţi în exclusivitate la sân în primele 6 luni de viaţă.

Spre deosebire de R. Moldova, potrivit unui studiu din 2009, doar trei sferturi dintre mămicile din SUA încep să-şi hrănească bebeluşul la sân după naştere şi doar o treime dintre ele continuă să-l alimenteze exclusiv cu lapte matern la 3 luni după naştere. Abia 14% dintre mămici ajung să-şi hrănească bebeluşii cu lapte matern până la 6 luni. Anual, aproape 1000 de nou-născuţi mor în această ţară deoarece nu se respectă indicaţiile medicilor privind alimentaţia.

Distribuie articolul: