Problema ocrotirii limbii și culturii române în Republica Moldova este o chestiune arzătoare, o problemă de însemnătate vitală pentru viitorul celor ce simt, gândesc și vobesc românește. De această părere este și Lucia Argint, doctor în istorie, deținătoarea titlului „Pedagogul Anului 2012” și patriot desăvârșit. Astăzi, într-o zi atât de semnificativă, ne-am dorit să aflăm de la EA de ce trebuie să ținem cu tot sufletul și cu toată suflarea la prețioasa limbă română, dar și care sunt principalele motive de a ne iubi, vorbi și păstra graiul.

1.Cuvintele „dor” și „doină”…

Nu se traduc exact nici într-o altă limbă. Totodată, „Dor”, „Doină”, „Colind” sunt trei lexeme care ne reprezintă patrimoniul curtural UNESCO.

21244732_1909580529052426_318311762_n

2.Este singura limbă europeană în care…

Se poate construi o propoziție completă, formată din 5 cuvinte care conțin doar vocale: „Oaia aia e a ei”.

21291334_1909580415719104_1927401879_n

3.Limba română demonstrează o cea mai mare fidelitate față de…

Limba latină! Structura gramaticală a limbii române este de origine latină și de aici poate fi considerată adevărata ei fiică. Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate. Din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și până în zilele noastre, aceasta din urmă a fost „condimentată” doar parțial de influența limbilor unor popoare migratoare, lăsând însă strucutra gramaticală „latină” aproape neatinsă.

4.Deține locul 3 în topul celor mai lungi cuvinte din Europa

Are 44 de litere, este cel mai lung cuvânt din limba română – „pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză” și a reușit să ajungă în top 3 cele mai lungi cuvinte de pe continentul european. Pe primul loc se află un cuvânt german cu o lungime de 79 de litere, iar pe locul 2, un cuvânt turcesc cu o lungime de 70 de litere. Ambele sunt cuvinte compuse, în timp ce cuvântul românesc este unul tehnic.

21269669_1909582355718910_1094638183_n

21268853_1909580955719050_1681822242_n

5.O limbă care nu s-a lăsat influiențată și care a supraviețuit în timp

Originalitatea limbii române, ca limbă romanică, o asigura și influența slavă în vocabular. Totuși, nici limbile slavone și nici alte limbi nu au shimbat caracteristicile profunde ale limbii române, care nu a făcut decât să se îmbogățească în cuvinte. Pe parcursul a mai mult de 100 de ani de rusificare activă în spațiul dintre Prut și Nistru, limba română a rezistat. Însă nu grație intelectualilor basarabeni, cum s-ar fi așteptat, ci la sate, acolo unde moldovenii basarabeni au conservat graiul străbun, pe unde principial, nedorind să se conformeze noilor legi străine, pe unde involuntar, grație tradițiilor și obiceiurilor.

6.O limbă de o muzicalitate aparte

Limba română are o muzicalitate și îmbogățiri semantice inedite, ce o face deosebit de atrăgătoare auzului. Nu în zadar, melodiile noastre sunt îngânate și solicitate de a fi cântate pe toate continentele, de nevorbitorii de română. „Melancolie”, „Amor, amor, iubit amor”, „Dragostea din tei”, „Eroina”, „Să-mi cânți cobzar”, „Sanie cu zurgălăi”, sunt doar câteva dintre piesele ce au fost auzite în întreaga lume.

21245335_1909581579052321_612520374_n

7.O limbă filosofică

Și asta pentru că o adevărată filosofie populară reiese din paremiologia limbii române. Proverbe și zicătorile ei inedite trădează specificul sufletului și al mentalității românești.

21245426_1909582549052224_14526616_n

Pe final, istoricul Lucia Argint a menționat o dată în plus importanța limbii române, limba vorbită din moși-strămoși și cea pe care ea, la rândul său, o transmite următoarelor generații, prin dăruire și determinare, prin lecțiile de istorie în care îi fascinează pe elevi și prin fiecare cuvânt rostit:

„Limba noastră națională este rezultatul unei evoluții de mai bine de 1300 de ani. Prin ea s-au dezvoltat gândirea și simțirea sutelor de generații care au venit, au visat și au creat națiunea română. Prin ea s-au exprimat poate marile idei ale națiunii, prin ea s-au transmis experiența de viață, literatura populară, cultura. Respectându-ne limba, respectăm națiunea, suferințele, străduințele și succesele ei. Ioan Slavici spunea: „Nu avem să ne facem limba, ci să ne-o iubim și să cinstim pe cei care ne-au plăsmuit-o atât de frumoasă și de ințeleaptă, cum o avem”. Eu la rândul meu iubesc limba română, pentru că e limba buneilor și a părinților mei, e limba cântecelor de leagăn, cântate de mama. E limba pe care pur și simplu – o ador”, conchide Lucia Argint.

Stimată Doamnă Argint, vă mulțumim mult pentru un interviu atât de profund și motivant! La mulți ani, Limbii Române!

Foto: Arhivă personală